19 oct.

„Guvernul Maia Sandu a implementat zero condiționalități din Acordul de asistența macrofinanciară cu UE”

LEAD: În timpul mandatului său de premier, Maia Sandu nu a realizat nicio reformă cerută de Uniunea Europeană pentru deblocarea asistenței macrofinanciare din partea UE, potrivit unor știri cu un conținut, practic, identic, difuzate de mai multe instituții de presă atât în limba rusă, cât și română. Știrile se bazează pe o postare pe Facebook a unui expert economic, care susține că a realizat un studiu complex, dar fără a prezenta detalii sau metodologia care l-a condus la această concluzie.

Scopul pare a fi acela de a submina imaginea Maiei Sandu de promotoare a reformelor care are relații bune la Bruxelles. Mai mult, se încearcă acreditarea ideii că guvernele Filip (Partidul Democrat al oligarhului-fugar Vlad Plahotniuc) și Chicu (pro-Dodon) ar fi realizat mai multe reforme, în ciuda faptului că asistența financiară a fost blocată în timpul mandatului Filip, iar după deblocarea de către cabinetul Sandu, ultima tranșă a fost ratată de guvernul Chicu.

ȘTIRI: „Guvernul Maia Sandu a implementat 0 (zero) condiționalități din Acordul de asistența macrofinanciară Republica Moldova – UE în valoare de 100 de milioane de euro, potrivit unei analize efectuate de expertul Gheorghe Costandachi.

Cercetarea, care analizează acțiunile a trei guverne: Pavel Filip, Maia Sandu și Ion Chicu, implicate în realizarea acestui acord, scoate în evidență concluzii impresionante și relevante. Acordul de asistența macrofinanciară a inclus 28 de acțiuni concrete.

Astfel, potrivit rezultatelor expertizei, în 17 luni de mandat, Guvernul Filip a implementat sau a luat parte la finalizarea a 22 de acțiuni. În schimb, Executivul condus de Maia Sandu nu a realizat nicio condiționalitate în cele 5 luni de mandat”, potrivit unei știri publicate la 6 octombrie de mai multe instituții de presă, considerate a fi afiliate actualei guvernări PSRM de la Chișinău, precum politics.md, today.md, breakingnews.md.

O știre similară a fost publicată și de unele instituții media de limbă rusă precum kp.md, kn.md, mk.kn.md.

Știrea a pornit de la o postare pe Facebook a economistului Gheorghe Costandachi, care sugerează că a făcut de unul singur un „studiu complex și profund”.

SURSE:politcs,md, today.md, breakingnews.md, kp.md, kn.md, mk.kn.md
AFILIERE POLITICĂ:PSRM, Igor Dodon, unele instituții media apropiate de Kremlin
DATA APARIȚIEI:6 octombrie
PUBLIC ȚINTĂ:electoratul pro-european al Maiei Sandu
AMPLIFICARE:difuzat concomitent pe mai multe site-uri de știri
CUI SERVEȘTE:Igor Dodon, PSRM
NARAȚIUNE CHEIE:„Proeuropeana” Maia Sandu nu a făcut nimic pentru a implementa reformele europene în timpul mandatului său de premier

NARAȚIUNE/NARAȚIUNI: 1.Maia Sandu este slab pregătită. 2 Maia Sandu nu are o echipă profesionistă. 3. Guvernul Maia Sandu a fost unul din cele mai slabe din istoria Republicii Moldova. 4. Guvernul Maiei Sandu nu a realizat nimic pentru apropierea Republicii Moldova de UE.

CONTEXT / ETOS LOCAL: Odată cu apropierea de alegerile prezidențiale, în condițiile în care toate sondajele o dau pe Maia Sandu drept principalul contracandidat al președintelui în exercițiu, Igor Dodon, s-au întețit atacurile la adresa acesteia. Atacurile sunt lansate de experți/analiști, apropiați de PSRM, sau chiar de membri ai acestei formațiuni și difuzate intens de presa afiliată PSRM și lui Igor Dodon

Este vizată insistent perioada scurtă în care Maia Sandu a deținut funcția de prim-ministru (iunie-noiembrie 2019), imputându-i-se, de exemplu că nu a permis majorarea pensiilor, sau că a majorat anumite taxe, fără a fi menționat faptul că din guvernul său au făcut parte și membri desemnați de PSRM.

Acordul de asistență macrofinanciară din partea UE în valoare de 100 de milioane de euro este binecunoscut în Republica Moldova, deoarece a fost cap de afiș în relațiile moldo-comunitare aproape patru ani. Trei guverne s-au schimbat la Chișinău în această perioadă, iar până la urmă Republica Moldova a ratat 40% din acei bani.

Maia Sandu este considerată drept principalul candidat de centru-dreapta, pro-european la scrutinul prezidențial. Acuzația că a făcut „zero” pentru a implementa reforme pro-europene pare să fie plasată pentru a lovi exact în ceea ce este considerat drept unul din atuurile sale.

OBIECTIV:  1. Să lovească în imaginea de „adeptă a reformelor” și „pro-europeană” cu care se asociază Maia Sandu. 2. Să o prezintă drept incapabilă să ocupe posturi de conducere. 3. Să prezinte guvernul Chicu drept unul care realizează reforme și îndeplinește angajamentele asumate față de UE

DE CE SUNT FALSE NARAȚIUNILE: Uniunea Europeană a decis să acorde Republicii Moldova asistență financiară în valoare de 100 de milioane de euro în ianuarie 2017. Însă, pentru că nu a realizat reformele necesare, Guvernul Filip nu a reușit să obțină nicio tranșă din cele trei, până la debarcarea sa în iunie 2019.

Prima tranșă a ajuns însă la Chișinău în timpul guvernului Maiei Sandu. În octombrie 2019, Comisarul european pentru comerț, afaceri economice și monetare, califica decizia UE de a debloca asistența macrofinanciară drept susținere pentru realizarea reformelor. „Această plată este o expresie de sprijin pentru implementarea reformelor cheie pentru îmbunătățirea standardelor democratice și protejarea statului de drept în Moldova”.

Și directorul Comisiei Europene pentru politica de vecinătate și extindere, Christian Danielsson, declara în septembrie 2019 că Guvernul Sandu demonstrează voință politică pentru realizarea reformelor importante. „De când Guvernul Sandu a preluat funcția, UE a văzut o voință politică autentică de a aborda reformele în domenii care au un impact direct asupra vieții oamenilor, precum lupta împotriva corupției, reforma electorală”.

La 30 septembrie 2019, la Bruxelles avea loc reuniunea Consiliului de Asociere, Chișinăul fiind reprezentat de premierul de atunci Maia Sandu. În declarația comună de după reuniune, UE amintea că a suspendat sprijinul financiar pentru Moldova în timpul Guvernului Filip, dar l-a reluat odată  cu venirea Guvernului Sandu. „UE a reamintit că în 2018 plățile în cadrul asistenței macrofinanciare (AMF) și al sprijinului bugetar au fost suspendate din cauza deteriorării standardelor democratice și a statului de drept în Moldova și că UE a decis la sfârșitul anului 2018 să reducă asistența bilaterală către Moldova. Pe baza evoluțiilor pozitive recente, UE a reluat plățile în cadrul asistenței bugetare acordate Moldovei”.

Câteva zile mai târziu, la 3 octombrie 2019, Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate de atunci, Federica Mogherini, recunoștea și ea pașii importanți făcuți de Guvernul Sandu în realizarea reformelor, ceea ce a permis acordarea primei tranșe a asistenței macrofinanciare.

Maia Sandu afirma în acea perioadă, într-o conferință comună de presă cu Federica Mogherini, că a primit asigurări de la Bruxelles că Republica Moldova urma să primească și a doua tranșă până la sfârșitul anului.

În luna noiembrie însă, Guvernul său a fost demis, iar Republica Moldova a reușit să obțină cea de-a doua tranșă abia la mijlocul anului 2020, pe ultima sută de metri, iar pe a treia, în valoare de 40 de milioane de euro, a ratat-o.

SÂMBURE DE ADEVĂR: În perioada tuturor celor trei guverne care au funcționat în perioada 2017-2020 au fost realizate reforme necesare pentru debursarea asistenței financiare.

CUI ÎI SERVESC NARAȚIUNILE: Lui Igor Dodon În context electoral pentru a debusola și fragmenta electoratul pro-european; indirect contracandidaților Maiei Sandu de pe dreapta.

Cornel Ciobanu