25 oct.

Putin îndeamnă moldovenii să voteze cu Dodon, care înțelege că relațiile cu Rusia sunt vitale

Republica Moldova este strâns legată economic de Federația Rusă, crede Vladimir Putin, care consideră că este în interesul moldovenilor să îl voteze pe Igor Dodon, un politician care înțelege importanța legăturii cu Moscova și își dorește să o aprofundeze. Îndemnul lui Putin pleacă însă de la o minciună: industriile celor două țări nu mai sunt așa de legate, mai ales de când Rusia i-a impus un embargou Moldovei, în 2013. Principalul partener economic și comercial este, de departe, Uniunea Europeană, în ansamblul său, iar din cadrul UE – România. 

ȘTIRI: Putin a vorbit despre dependența economiei Moldovei de Rusia

RIA NOVOSTI: Vladimir Putin a afirmat la Clubul Valdai că industriile Republicii Moldova sunt legate de Rusia și nu pot exista fără ea, pentru că nimeni în Europa nu cumpără produse moldovenești. Putin și-a exprimat speranța că alegătorii din Moldova vor aprecia eforturile actualului președinte al țării lor, Igor Dodon, de a dezvolta relațiile cu Rusia. 

SURSE:Ria Novosti, apoi propagată în Republica Moldova de către Primul în Moldova, noi.md
AFILIERE POLITICĂ:Presa de stat rusă afiliată Kremlinului
DATA APARIȚIEI:22 octombrie 2020
PUBLIC ȚINTĂ:Votanții lui Igor Dodon
AMPLIFICARE:TASS, o parte din presa din Romania, noi.md, primul în Moldova, Sputnik Moldova etc.
CUI SERVEȘTE:PSRM și Igor Dodon
NARAȚIUNE CHEIE:Republica Moldova este depedentă economic de Rusia

NARAȚIUNI: 1. Republica Moldova este, din punct de vedere economic, parte a „Lumii ruse”, singura care îi poate asigura dezvoltarea. 2. Occidentul (UE) nu are niciun interes pentru mărfurile moldovenești, pentru că este saturat cu propria producție, așa că, de pildă, e „aruncat, vărsat în câmp”. 3. Igor Dodon, un filo-rus, este politicianul care înțelege că Moldova poate găsi prosperitate prin apropiere de Moscova. 4. (indirect) Modelul democrațiilor occidentale nu este fezabil din punct de vedere economic, iar viața e mai bună în Rusia. 

CONTEXT/ETOS LOCAL: În acest caz, se merge pe nostalgia Uniunii Sovietice, atunci când Chișinăul se alinia politicilor Moscovei, iar economiile republicilor sovietice din periferie se subordonau și erau strâns legate de Moscova. Afirmațiile lui Vladimir Putin vin în contextul alegerilor prezidențiale din Republica Moldova. Pe această cale, liderul de la Kremlin și-a reafirmat susținerea deschisă față de candidatul Igor Dodon, în timp ce pe altă parte Moscova critică o pretinsă ingerință a Occidentului în procesul electoral din Republica Moldova. Nu este lipsit de interes nici faptul că Vladimir Putin a făcut aceste afirmații la clubul Valdai, unde în 2013 a trasat liniile de forță ale războiului informațional purtat de Moscova împotriva Occidentului. 

OBIECTIV: Activitatea electoratului prorus și nostalgic după vremurile URSS din Republica Moldova. In extenso, mesajul se adresează tuturor votanților de stânga filoruși, care cred într-o apropiere de Rusia în detrimentul Occidentului.

DE CE ESTE FALSĂ NARAȚIUNEA/SUNT FALSE NARAȚIUNILE: În ceea ce privește afirmația despre piața din Rusia deschisă vinurilor moldovenești, aceast este în mare parte falsă, iar cifrele o arată din plin. 

În iulie 2010, șeful serviciului sanitar rus, Ghenadi Onişcenko, declara în cadrul unui interviu acordat postului Echo Moskvî că un lot important de vinuri a fost interzis în Rusia, deoarece în vinuri au fost găsite substanţe nocive pentru sănătate.

„Nimeni nu mai are interes pentru acest vin. El nu trebuie să fie comercializat nici în Rusia şi nici în afara ei. Nu ştiu ce se mai poate de făcut cu acest vin, poate numai gardurile de vopsit”, a spus Onişcenko, citat de agenția Info-Prim Neo.

Cele mai recente statistici arată că volumul total de vin vândut de Republica Moldova pe piețele externe a crescut cu 10% în 2019 față de 2018. Producătorii autohtoni au vândut 80% din vinul produs în străinătate, în nu mai puțin de 71 de țări.

În 2019, Moldova a exportat vinuri în sticle în valoare de 80 de milioane dolari SUA. Volumul de vin vrac exportat a atins valoarea de 58 de milioane de dolari SUA, ceea ce reprezintă o creștere de 3% față de 2018.

Principalele destinații ale exporturilor de vin îmbuteliat din Moldova au fost România, Polonia și Rusia. Principalele destinații pentru exportul de vin în vrac sunt Belarus, Georgia, Rusia, Marea Britanie, Cehia, România, Germania, Ucraina, China și Italia.

Mai mult, realitatea generală a exporturilor din Republica Moldova arată cu totul astfel. Statisticile oficiale cele mai recente, din august 2020, arată că Republica Moldova, cu tot cu regiunea separatistă transnistreană, își exporturile mărfurile în proporție de circa 65% pe piețele europene, în timp ce Rusiei în mai revin doar 7,9% din exporturile țării.  

Aceleași statistici ale Biroului Național de Statistică (BNS) arată că valoarea totală a exporturilor de produse moldovenești pe piața europeană, în șapte luni ale anului curent, a constituit 893,5 milioane de dolari cu o pondere de 64,7% din totalul exporturilor, iar a importurilor – de 1.326 miliarde de dolari.

În aceeași perioadă, exportul mărfurilor moldovenești în Rusia s-a ridicat la 137,49 milioane de dolari, iar exportul produselor rusești în Repubica Moldova a însumat 337,61 milioane de dolari.

Cu alte cuvinte, Republica Moldova importă din Rusia aproape de trei ori mai mult decât exportă.

Acest lucru este cauzat de embargoul comercial pe care Rusia îl menține asupra Chișinăului încă din 2013, ca pârghie împotriva cursului european al Republicii Moldova.

Situația nu s-a schimbat nici după venirea lui Igor Dodon în funcția de președinte în 2016, și nici după ce Socialiștii au preluat puterea completă în Republica Moldova în noiembrie 2019 și până în prezent.

Potrivit Ministerului Economiei și Infrastructurii, în prezent, România a devenit principalul partener comercial al Republicii Moldova, atât la export, cât și la import. România a achiziționat în primele șase luni ale anului 2020, cel mai mare volum de produse moldovenești și a ocupat primul loc în ceea ce privește furnizarea de bunuri în Republica Moldova.

Volumul exporturilor moldovenești în România în ianuarie-iulie 2020 a însumat 357,05 milioane de dolari. În același timp, volumul importurilor din România în șapte luni ale anului curent, a constituit 348,73 milioane de dolari. 

SÂMBURE DE ADEVĂR: Există în continuare un segment numeros de cetățeni ai Republicii Moldova care își doresc revenirea la relațiile dintre Rusia și Republica Moldova de pe vremea URSS. De asemenea, Moldova întreține în continuare, la cote mici, relația comercială cu Federația Rusă. 

CUI ÎI SERVESC NARAȚIUNILE: Igor Dodon și, in extenso, electoratului de stânga.

REACȚII OFICIALE: Nu  există deocamdată.

Mădălin Necșuțu

Fake news, dezinformare, kompromat și discurs instigator la ură în campania electorală pentru alegerile prezidențiale din Republica Moldova.
Un proiect susținut de Ambasada Canadei în România, Bulgaria și Republica Moldova
25 oct.

„Americanii pregătesc o revoluție colorată în Republica Moldova”

Statele Unite pregătesc o revoluție colorată pentru a anula o victorie a lui Igor Dodon în alegerile prezidențiale. Ofițerii de informații ruși ar fi reușit să afle – o spune chiar șeful spionilor – că experți americani se îndreaptă deja către Republica Moldova, iar ONG-urile și presa aflată sub controlul Washingtonului au fost activate.

ȘTIRE: Statele Unite planifică să declanșeze o revoluție colorată în Republica Moldova în cazul în care actualul președinte, Igor Dodon, câștigă alegerile prezidențiale din noiembrie, a declarat directorul Serviciului de Informații Externe al Rusiei (SVR), Serghei Narîșkin. Acesta a precizat că ONG-uri și mass-media „afiliată americanilor” promovează fake-news că autoritățile ar pregăti falsificarea alegerilor, iar o echipă de „strategi americani în revoluții colorate” s-ar îndrepta către Moldova. Narîșkin a vorbit și de un context mai larg, în care Statele Unite ar căuta să provoace tulburări post-electorale în țări prietene Rusiei și a menționat situația din Belarus și Kîrgîzstan.

SURSE: SVR
AFILIERE POLITICĂ:Kremlin
DATA APARIȚIEI:19 octombrie
PUBLIC ȚINTĂ:Publicul rusesc și internațional, dar vizat direct e publicul din Republica Moldova
AMPLIFICARE:Presa rusă (TASS), presa internațională (AFP), presa din România, presa din Republica Moldova.
CUI SERVEȘTE:Kremlinului, lui Igor Dodon, PSRM
NARAȚIUNE CHEIE:Americanii pregătesc o revoluție colorată în Republica Moldova

NARAȚIUNI: 1. Statele Unite pregătesc răsturnarea puterii legitime (alese democratic) din Republica Moldova pentru că nu este de acord ca țara să aibă un lider care își dorește „relații constructive” cu statele CSI și Rusia. 2. SUA destabilizează prin metode similare toate țările din fosta lumea sovietică unde nu au fost mulțumite de rezultatul alegerilor – vezi, chiar în această perioadă, Belarusul și Kîrgîzstanul. 3. Societatea civilă („ONG-urile”) și presa independentă („afiliată americanilor”) sunt instrumente ale revoluției colorate. 4. Democrația populară este ținta unui conspirații între „statul paralel” și Occident. 5. SUA este o putere imperială și destabilizatoare.

CONTEXT/ETOS LOCAL: 1. Context general. Revoluțiile colorate sunt o obsesie a Kremlinului încă de la mijlocul anilor 2000, când în Georgia a avut loc Revoluția trandafirilor iar în Ucraina Revoluția portocalie. Aceste mișcări pro-democrație de masă și altele în spațiul ex-sovietic contestau regimuri corupte, cu tendițe autoritare și au fost văzute ca o amenințare directă și de conducerea rusă, care se temea de fenomene similare la Moscova. Pentru a preîntâmpina un astfel de scenariu, a fost declanșată o intensă campanie propagandistică împotriva tuturor elementelor despre care se considera că pot genera aspirații pro-democratice și anti-guvernamentale și, în primul rând, societatea civilă și presa independentă. Acestea sunt asociate dușmanului, străinătății, conspirațiilor de tot felul sau oligarhiei mondiale. 2. Context local. Igor Dodon este un președinte declarat filo-rus, care a pledat constant pentru o mai mare apropiere de Federația Rusă. Dincolo de aceste pledoarii însă, mandatul său este marcat de controverse – inclusiv acuzații de corupție – și lipsit de realizări, astfel încât contracandidații săi pro-europeni, în special Maia Sandu, au o șansă importantă să câștige alegerile prezidențiale. În Republica Moldova au fost deja ridicate anumite semne cu privire la o posibilă tentativă de fraudare a votului cu alegătorii pro-ruși din Transnistria, mai ales că există și precedente ale așa-numitului vot cu autobuzul. Teza unor posibile proteste post-electorale a fost una din narațiunile vehiculate în această campanie electorală; asumarea ei din exterior, de către șeful unuia dintre cele mai redutabile servicii de informații din lume, nu face decât să îi dea greutate.  

OBIECTIV: Preîntâmpiarea unor eventuale proteste post-electorale; mobilizarea publicului/electoratului filo-rus/suveranist/nehotărât în fața unui pericol „extern” și destabilizator; perpetuarea narațiunii Kremlinului privind revoluțiile colorate.

DE CE SUNT FALSE NARAȚIUNILE: Nu este prezentată niciun fel de probă că Statele Unite sau vreo altă putere occidentală – sau alte puteri – ar încerca să destabilizeze situația din Republica Moldova sau că ar controla societatea civilă ori presa independentă. Occidentul și democrațiile liberale sunt un model real pentru o parte importantă a societății, care respinge modelul autoritar răsăritean.

Cătălin Gomboș

Fake news, dezinformare, kompromat și discurs instigator la ură în campania electorală pentru alegerile prezidențiale din Republica Moldova.
Un proiect susținut de Ambasada Canadei în România, Bulgaria și Republica Moldova
25 oct.

„Republica Moldova este un stat multinațional care face parte din «Lumea rusă»”

Partidul Politic Moldovenesc “Ai Noştri/Наши”, nou lansat la Chișinău, își propune să promoveze patriotismul, limba rusă și reprezentarea transnistrenilor în Parlamentul Republicii Moldova. Reprezentanţii grupului dezaprobă predarea istoriei românilor în școli și promovarea tricolorului românesc. De asemenea, consideră că limba rusă trebuie să fie a doua limbă de stat.

ȘTIRE:  Partidul Politic Moldovenesc „Ai noștri”, nou pe scena politică
„Partidul Politic Moldovenesc „Ai noștri” își propune să scoată „din hibernare” poporul multinațional al Moldovei și să-l aducă la alegeri. Inclusiv pe transnistreni și găgăuzi, la alegerile parlamentare.  Liderul grupului de inițiativă Mihail Ahremțev condamnă „genocidului etnic asupra etniilor din Moldova”, dezaprobă predarea istoriei românilor în școli și promovarea tricolorului românesc. De asemenea, consideră că limba rusă trebuie să fie a doua limbă de stat.

Vadim Barinov, locuitor al orașului Bender, a venit cu un mesaj către locuitorii regiunii transnistrene, spunând că Partidul Politic Moldovenesc „Ai noștri” va deveni vocea transnistrenilor. Prin intermediul partidului, transnistrenii vor obține posibilitatea să influențeze politica moldovenească, totodată să promoveze interesele celor de peste Nistru în Parlamentul Republicii Moldova.

Anastasia Filipașcu, activistă civică, a menționat că în școli se studiază istoria românilor, „românii fiind una din etniile minoritare”, spune ea. Tânăra se întreabă de ce nu se învață istoria altor minorități din țară. Se închid școlile în limba rusă. Se închid grupele la universitate de limba rusă dacă nu se adună suficienți studenți. Nu se traduc legile și alte acte în limba rusă.”

SURSE: „Ai noștri”, Primul în Moldova
AFILIERE POLITICĂ: Pro-Transnistria, pro-Kremlin, servește indirect interesele PSRM și ale lui Igor Dodon
DATA APARIȚIEI:20 octombrie
PUBLIC ȚINTĂ:Electoratul moldovenist, filo-rus, soviet-nostalgic, pro-transnistrean care nu susține PSRM-ul lui Igor Dodod și ar putea opta pentru competitori ai acestuia
AMPLIFICARE:Presa mainstream, agregatoare, rețele de socializare
CUI SERVEȘTE:PSRM
NARAȚIUNE CHEIE:Republica Moldova e un stat multinațional care face parte din „Lumea rusă”

NARAȚIUNI:  1. Republica Moldova este un stat multinațional. 2. Republica Moldova face parte din „Lumea rusă”. 3. Moldovenii nu sunt români. 4. Românii sunt una din etniile minoritare în Republica Moldova. 5. Popoarele „conlocuitoare” din Republica Moldova sunt marginalizate.

CONTEXT: 1. Electoral: denumirea partidului “Ai Noştri/Наши”  face trimitere/se suprapune cu denumirea  formaţiunii condusă de Renato Usatîi – Partidul Nostru/Наша Партия, ceea ce poate păcăli electoratul acestui partid la vot. Metoda a mai fost folosită cu puţin timp înainte de alegerile parlamentare din 2014, a fost lansat un partid care fura identitatea Partidului Comuniştilor din Republica Moldova (PCRM) – Partidul Comunist Reformator din Moldova (PCR), care la alegerile din 2014 a  acumulat 4,95%, fiindu-i necesar încă 1,05% ca să acceadă în Parlament.

2. Identitar: Republica Moldova se confruntă pe peste trei decenii cu probleme ce ţin de identitate. Republica Moldova este succesoarea RSS Moldoveneşti, care a făcut parte,  mai mult de jumătate de secol, din Uniunea Sovietică. Statul sovietic a urmărit aici, prin diferite metode, edificarea unei naţiuni şi a unei identităţi a moldovenilor aparte, diferită de cea românească din care face parte istoric şi identitar. Totodată, pe acest teritoriu au fost aduşi reprezentanţi ai altor etnii – ruşi, ucraineni, bulgari, găgăuzi (o politică moştenită de URSS de pe timpul Imperiului Rus). Concomitent, a fost promovată deznaţionalizarea şi rusificarea agresivă a „moldovenilor”, inclusiv prin teroare, represiuni, colectivizare, industrializare, şcoală, cultură etc. Republica Moldova, chiar şi după declararea independenţei faţă de URSS în 1991 (inclusiv pe fundalul mişcării de renaştere naţională), a rămas în mare parte un construct sovietic, iar ideea de „moldovenism” distinct faţă de „românism” este reînviată, menţinută şi promovată de partide politice pentru a accede şi pentru a se menţine la putere (Partidul Democrat Agrar în 1994, Partidul Comuniştilor în 2001, Partidul Socialiştilor în prezent). Autorităţile comuniste au adoptat chiar şi o Concepţie a politicii naţionale în Republica Moldova, potrivit căreia „moldovenii sunt naţionalitatea fondatoare a statului, iar împreună cu reprezentanţii altor etnii – ucrainenii, ruşii, găgăuzii, bulgarii, evreii, românii, beloruşii, rromii, polonezii şi alţii – constituie poporul Moldovei”. Documentul mai arată că pentru Moldova este caracteristic bilingvismul  moldo-rus.

3. Legat de procesul de pace din Transnistria: Secesionismul în Transnistria – moștenitoare a RASSM, rampa de lansare a revendicărilor sovietice pentru teritoriul dintre Prut și Nistru, dar și a ideologiei moldoveniste – a apărut în contextul renașterii naționale din Republica Moldova, când devenise clară identitatea românească a populației majoritate. Transnistria a rămas un bastion al Federației Ruse care își asumă moștenirea sovietică, iar planurile integrării sale într-o Republică federală în care să aibă drept de veto sunt promovate de ani de zile de Moscova, care în acest fel își va păstra pe termen nedefinit influența asupra întregului teritoriu al Republicii Moldova; este soluția ideală din punctul de vedere al Rusiei, care a văzut în repetate rânduri cum poate crește curentul pro-european în Republica Moldova, ceea ce duce la pierderea influenței sale.

OBIECTIV: 1. Electoral: fragmentarea electoratului lui Renato Usatîi, văzut ca principala amenințare pentru Igor Dodon în zona electoratului de stânga/suveranist/pro-rus. 2. Identitar: subminarea identităţii româneşti în Republica Moldova, promovarea limbii ruse ca a doua limbă oficială, reprezentarea transnistrenilor în Parlamentul Republicii Moldova. 3. Legat de procesul de pace din Transnistria: legitimizarea ideii că Transnistria și populația sa reprezintă o componentă a unui stat multinațional în care federalizarea ar reprezenta o soluție echitabilă.

DE CE SUNT FALSE NARAȚIUNILE: Majoritatea populaţiei dintre Prut și Nistru a fost formată, încă de la cele mai vechi atestări medievale, din etnici români/moldoveni; există minorități, însă imaginea de ansamblu a populației este una relativ omogenă, nefiind similară cu cea a unui stat multi-național gen Elveția. De altfel, ultimul recensământ, realizat în 2014, arată că mai puţin de 20% din populaţie este de altă etnie. S-au declarat ucraineni 6,6%, ruşi – 4,1%, găgăuzi 4,6%, bulgari – 1,9%, romi – 0,3%, alte etnii – 0,5%. Respectiv, peste 80% la sută din populaţia Republica Moldova este constituită din români/moldoveni şi vorbeşte limba română. (peste 75 la sută din populaţie s-au declarat moldoveni şi 7%/români),

Totodată, limba rusă este vorbită de majoritatea populaţiei, nu este discriminată, este statuată în lege ca limbă de comunicare interetnică, există şcoli cu predare exclusivă în limba rusă, de asemenea, este predată în toate şcolile de limbă română. Mai mult, minorităţile etnice, nu doar ruşii, vorbesc şi studiază exclusiv în limba rusă. De asemenea, Registrul de stat al actelor juridice al Republica Moldova, Monitorul Oficial sunt traduse şi în limba rusă. https://www.legis.md/ 

CUI ÎI SERVESC NARAȚIUNILE: Kremlinului, populaţiei nostalgice după URSS, susţinătorilor curentului moldovenist.  

Mariana Vasilache

Fake news, dezinformare, kompromat și discurs instigator la ură în campania electorală pentru alegerile prezidențiale din Republica Moldova.
Un proiect susținut de Ambasada Canadei în România, Bulgaria și Republica Moldova
25 oct.

„Republica Moldova trebuie să revină în «Lumea rusă» mediatică”

Igor Dodon își dorește ca posturile ruse să fie prezente, din nou, în casele moldovenilor, iar legea care limitează transmiterea canalelor respective pe teritoriul Republicii Moldova să fie abrogată. Problema e că legea respectivă va fi cam greu de găsit de găsit în Monitorul Oficial, întrucât în Republica Moldova nu există interdicții pentru posturile TV în limba rusă, ba chiar pot fi vizionate la orice distribuitor de servicii prin cablu; există doar anumite restricții pentru emisiuni informative și militare din state – inclusiv Rusia – care nu au ratificat Convenția europeană cu privire la televiziunea transfrontalieră.

În același timp, rapoartele de monitorizare și studiile regionale arată că propaganda rusă reprezintă un pericol real pentru Republica Moldova, care este cel mai expus stat influenței acesteia

ȘTIRI:  „Dodon consideră că televiziunile rusești trebuie să revină  în audiovizualul Moldovei”, a titrat agenția rusă de știri TASS, făcând referire la declarațiile lui Igor Dodon într-un interviu oferit agenției.

„Legile care limitează difuzarea în Republica Moldova a televiziunilor în limba rusă trebuiesc modificate, iar unele posturi de televiziune ruse trebuie să revină, a declarat luni (19 octombrie n.red) președintele Igor Dodon în cadrul unui interviu online cu prim-adjunctul directorului TASS, Mihail Gusman.

„Eu insist că noi trebuie să întoarcem unele canale rusești telespectatorilor moldoveni, a declarat el”, notează agenția oficială rusă de presă.

Știrea a fost preluată insistent de presa din Republica Moldova, mai ales că tot acolo Dodon promite să readucă în curriculumul școlar studierea obligatorie a limbii ruse.

El a mai declarat că va insista asupra reluării difuzării posturilor de televiziune rusești în țara noastră. „Insist că trebuie să reluăm difuzarea unor canale rusești pentru telespectatorii moldoveni. Cu câțiva ani în urmă, Parlamentul a limitat difuzarea unor canale, iar pe altele pur și simplu le-a interzis. Sper că după alegerile prezidențiale vom reuși să adoptăm toate aceste legi”, a spus el, citat de Noi.md

SURSE: TASS, Noi.md
AFILIERE POLITICĂ:Kremlin, Igor Dodon/PSRM
DATA APARIȚIEI:19 octombrie
PUBLIC ȚINTĂ:electoratul rusofon, nostalgicii după URSS, persoanele care se consideră apropiate culturii ruse
AMPLIFICARE:Difuzată de un șir de instituții de presă, în special de limbă rusă, dar și din Rusia
CUI SERVEȘTE:Lui Igor Dodon, Moscovei
NARAȚIUNE CHEIE:Igor Dodon va face dreptatea și va readuce posturile TV ruse pe ecranele televizoarelor moldovenilor

NARAȚIUNI: 1. Republica Moldova este parte din „Lumea rusă”. 2. Anumite forțe au încercat să taie din legăturile cu lumea rusă, dar Igor Dodon restabilește un „adevăr istoric” și îndreaptă o „nedreptate”, odată cu limitarea posturilor TV în Republica Moldova. 3. (indirect) Igor Dodon este un unificator al societății moldovenești (vezi Transnistria) care a fost dezbinată din cauza asaltului asupra identității rusești.

CONTEXT/ETOS LOCAL:

Limba rusă are un rol important, atât de comunicare cât și simbolic/politic în Republica Moldova. Majoritatea populației românofone vorbește și rusa, iar minoritățile etnice comunică practic exclusiv în această limbă. Rusa este un simbol important pentru sovieto-nostalgici și pentru cei care, politic, optează pentru o mai mare apropiere de Moscova, iar televiziunea rusă încă reprezintă o legătură cu metropola.

În Republica Moldova  se vorbește deschis despre pericolul propagandei ruse începând cu anul 2014, atunci când a început conflictul armat din Ucraina, iar posturile TV rusești au fost acuzate în repetate rânduri că transmiteau știri false.  În iulie 2014, Consiliul Coordonator al Audiovizualului a suspendat timp de șase luni transmiterea pe teritoriul Republicii Moldova a postului rusesc Russia 24. CCA constata atunci că postul respectiv de televiziune „reflectă conflictul ucrainean astfel încât opinia publică să fie manipulată prin intermediul termenilor utilizaţi, limbajul prezentatorilor postului e agresiv până la insulte directe”.

Totuși, Igor Dodon susținea că Russia 24 este „un canal bun” pe care îl privește acasă și promitea încă la începutul mandatului său că-l va aduce telespectatorilor din Republica Moldova.

La sfârșitul anului 2017, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat modificări la Codul Audiovizualului de atunci, limitatând transmisiunea anumitor emisiuni din anumite state: „În vederea asigurării securității informaționale a statului, se permite radiodifuzorilor și distribuitorilor de servicii transmisia programelor de televiziune şi radio cu conținut informativ, informativ-analitic, militar și politic care sunt produse în statele membre ale Uniunii Europene, SUA, Canada, precum şi în statele care au ratificat Convenția europeană cu privire la televiziunea transfrontalieră”, potrivit textului oficial. Sau, mai exact se interzicea difuzarea știrilor și emisiunilor analitice și militare de la posturile TV din unele state, inclusiv Rusia, care nu au semnat Convenția europeană cu privire la televiziunea transfrontalieră.

Legea a intrat în vigoare în februarie 2018. Totuși, experții constatau la scurt timp că unele instituții găsiseră și cum să o ocolească.

Mai multe rapoarte de monitorizare și studii, atât locale, cât și regionale au atras atenția asupra pericolului propagandei ruse pentru Republica Moldova. „Posturile ruseşti de televiziune, retransmise în Republica Moldova, sunt instrumente de propagandă informaţională a Federaţiei Ruse, utilizate în războiul informaţional împotriva Uniunii Europene, SUA şi NATO”, potrivit unui raport de monitorizare realizat de Asociația Presei Independente. Totodată, un studiu regional realizat în 2018  constata că „Republica Moldova este țara cea mai expusă din Europa Centrală și de Est la propaganda rusă, și respectiv cea mai vulnerabilă”.

Readucerea „Lumii ruse” în centrul atenției este în linia discursurilor pro-Dodon care caută să îl prezinte ca un unificator al unei Moldove dezbinate (vezi Tranisnitria) tocmai din cauza asaltului asupra identității rusești.

OBIECTIV: Promovarea narațiunii că Republica Moldova face parte din „Lumea rusă”; (indirect) legitimarea propagandei și narațiunilor false din mass-media rusă; promovarea imaginii lui Igor Dodon ca unificator al unei societăți dezbinate.

DE CE SUNT FALSE NARAȚIUNILE: Posturile ruse de televiziune, sau „televiziunile în limba rusă”, așa cum scrie TASS nu au fost interzise în Republica Moldova. Au fost interzise, anumite categorii de emisiuni, considerate ca fiind primejdioase pentru securitatea informațională a Republicii Moldova.

SÂMBURE DE ADEVĂR: Chiar dacă formula interdicției era pentru posturile care nu au semnat Convenția Europeană cu privire la Televiziunea Transfrontalieră, amendamentul respectiv a fost îndreptat în special împotriva posturilor ruse.

CUI SERVESC NARAȚIUNILE: Lui Igor Dodon, PSRM, Federației Ruse.

Cornel Ciobanu

Fake news, dezinformare, kompromat și discurs instigator la ură în campania electorală pentru alegerile prezidențiale din Republica Moldova.
Un proiect susținut de Ambasada Canadei în România, Bulgaria și Republica Moldova