26 oct.

„Moldova trebuie să se poată apăra când Rusia va fi atacată”

Rusia este singură în fața amenințării a 50 de puteri, iar Moldova trebuie să fie capabilă să se apere cu rachete Iskander când Rusia va fi atacată, pentru că poate fi o țintă indirect/accidental.

ȘTIRE/ȘTIRI: Moldova ar trebui să ceară Rusiei amplasarea sistemelor Iskander

„În imediata vecinătate a granițelor Moldovei ia amploare un mare conflict regional, legat de promisiunea Turciei de a ajuta Ucraina în întoarcerea Crimeii. În această situație, autoritățile țării noastre trebuie să adopte o decizie privind încheierea unui acord politico-militar cu Rusia și să îi ceară să amplaseze pe teritoriul nostru mijloace preventive corespunzătoare: complexe Iskander, mijloace moderne de detectare și distrugere la distanțe mari, de neutralizare a dronelor, ceea ce va contribui la menținerea păcii în regiune. Această opinie a fost exprimată pe pagina sa din rețeaua socială de către Anatol Plugaru, deputat în Parlamentului Moldovei de prima legislatură, care a semnat Declarația de independență, fost președinte al KGB, ex-ministru al Securității Naționale, fost vice-ministru al Afacerilor Externe.[…] În opinia sa, are loc un atac la scară largă asupra Rusiei. 50 împotriva unuia și, în această situație, obiectivul principal al autorităților moldovenești, a Parlamentului, a Președintelui și a Guvernului, este de a lua măsuri imediate și urgente pentru a spori la maxim securitatea propriului teritoriu.”

SURSE:Noi.md
AFILIERE POLITICĂ:Apropiat PSRM
DATA APARIȚIEI:25 – 10
PUBLIC ȚINTĂ:Publicul suveranist, filo-rus, suspicios față de Occident
CUI SERVEȘTE:Igor Dodon, Kremlin
NARAȚIUNE CHEIE:Moldova trebuie să se poată apăra când Rusia va fi atacată

NARAȚIUNI: 1. Rusia este o cetate asediată, aflată sub amenințarea Occidentului. 2. Rusia poate fi ținta unei agresiuni a unei puteri NATO (Turcia) în Ucraina. 3. Republica Moldova trebuie să fie capabilă să se apere în cazul unui astfel de conflict, mai ales că un al doilea stat NATO – România – se află la granițele sale.

CONTEXT/ETOS LOCAL: Ideea unei amplasări avansate a sistemelor Iskander nu este nouă; Rusia a insistat constant că are dreptul să disloce astfel de rachete (care sunt capabile să poarte și focoase nucleare) în enclava sa Kaliningrad, ca răspuns la scutul anti-rachetă din Polonia și România, Crimeea și Marea Neagră și a și trimis acolo unități; au mai fost vehiculate Crimeea și au avut loc exerciții în care s-a testat atacarea unor nave din Marea Neagră. În ceea ce privește Republica Moldova, fostul lider al regiunii separatiste Transnistria, Igor Smirnov, a spus în 2010 că regiunea e gata să găzduiască sisteme Iskander destinate scutului (inactiv atunci) din România, dar Moscova nu a luat vreo măsură în acest sens, mai ales că era vorba de amplasarea în afara teritoriului său, ceea ce ar fi fost interpretat ca un act ostil de către NATO.

O narațiune promovată intens în spațiul mediatic rusesc este că Occidentul (cu accentul pus pe Statele Unite) reprezintă un pericol și este o forță agresivă, acaparatoare – practic e o preluare a discursului despre „imperialism” din perioada Războiului Rece. Narațiunea respectivă, deja familiară în Republica Moldova, a fost pusă în context local în actuala campanie electorală, când s-a vorbit despre intenția SUA/UE de a organiza o revoluție portocalie. Nevoia de apărare a țării este, dat fiind pericolul, implicită, iar Rusia este prezentată drept un garant – acum și militar – al suveranității Republicii Moldova.

Anatol Plugaru, deputat (1990-1994) și ministru al Securității Naționale (1991-1992) nu reprezintă vreo forță politică în Republica Moldova.

OBIECTIV: Mobilizarea electoratului suveranist cu ajutorul „pericolului” din afară; prezentarea Rusiei (a „Lumii ruse”) ca o cetate aflată sub asediu, dar și ca singurul garant al securității Republicii Moldova.

DE CE SUNT FALSE NARAȚIUNILE: Sistemele Iskander nu sunt defensive ci ofensive, menite să lovească ținte aflate pe alt teritoriu (spre deosebire, de pildă, de sistemul rusesc S-400, care este antiaerian și ar putea fi eficient împotriva unor rachete care își greșesc ținta). Susținerea Turciei pentru populații turcofone – azeri, tătarii din Crimeea – nu implică ostilitate sau agresiune față de Rusia; din contră, relațiile dintre Moscova și Ankara sunt relativ bune, cel puțin după tentativa de puci împotriva lui Recep Tayyip Erdogan, iar diferendele din anumite dosare – Siria, Libia – au fost depășite cu succes. Anexarea Crimeei de către Rusia a reprezentat un act ilegal și o agresiune a unui stat împotriva altui stat independent, astfel încât nu este recunoscută de comunitatea internațională, iar Turcia nu face decât să meargă pe această linie. NATO nu funcționează ca un monolit, iar deciziile Turciei nu implică neapărat alianța – din contră, Ankara a trecut, în ultimii ani, prin tensiuni cu mai mulți aliați, între care Statele Unite, Grecia și Franța. Federația Rusă nu nu este o cetate sub asediu, asaltată de forțe externe ci, din contră, în ultimii ani s-a comportat ca un agresor regional, prin invaziile Georgiei și Ucrainei, atacul cibernetic asupra Estoniei, hărțuielile constante în zona Mării Baltice etc. Republica Moldova este un stat neutru, iar capacitatea sa militară este una redusă, la fel și resursele necesare pentru a întreține o forță dotată cu echipamente modern; în plus, statutul neutru ar trebui să o scutească de agresiuni externe (o astfel de agresiune a avut loc, la începutul anilor ’90, când Federația Rusă a sprijinit forțele separatiste din Transnistria, deci pericolul, dacă există vreunul, nu vine din zona NATO).

SÂMBURE DE ADEVĂR: Turcia este implicată indirect în conflictul din Azerbaidjan și s-a vorbit despre pericolul unei extinderii acestui conflict dacă Armenia este atacată direct și Rusia intervine în virtutea acordului de securitate pe care îl are cu Erevanul. Recep Tayyip Erdogan a declarat (în repetate rânduri, nu doar săptămâna aceasta) că Turcia nu va recunoaște niciodată anexarea Crimeei.

Cătălin Gomboș

Fake news, dezinformare, kompromat și discurs instigator la ură în campania electorală pentru alegerile prezidențiale din Republica Moldova.
Un proiect susținut de Ambasada Canadei în România, Bulgaria și Republica Moldova
12 oct.

„Americanii își obligă aliații să le întrețină armata”

LEAD: Polonia și statele baltice – dar și alți aliați ai Statelor Unite, cum ar fi Coreea de Sud – sunt forțați să întrețină să plătească pentru bazele americane de pe teritoriul lor și, pe deasupra, să mai și achiziționeze armament de care nu au nevoie. Narațiunea, care trimite la mitul Imperiului rapace, ignoră faptul că americanii sunt văzuți de țările respective ca garanții de securitate în fața agresivității regionale a Rusiei.

ȘTIRE: Puși în fața faptului împlinit: Cum va plăti Europa pentru bazele SUA

“Zeci de mii de soldați, noi armamente și cheltuieli imense – în Polonia oamenii își pun întrebări despre prețul bazelor militare americane pe teritoriul lor. Presa locală anunță că, după redislocarea unor forțe suplimentare ale SUA, Varșovia va fi nevoită să aloce miliarde de dolari. […]

Varșovia, în mod slugarnic, își asumă cheltuielile pentru energia termică, electricitate, alimentarea cu apă, evacuarea gunoiului și paza obiectivelor, va plăti pentru alimentația americanilor și chiar serviciile de curățenie. Pe lângă toate acestea, militarii SUA vor dispune și de facilități: vor putea utiliza gratuit căile ferate și aerodromurile, nu vor plăti taxe de navigație, nu vor plăti pentru deservirea tehnicii aeriene și staționarea avioanelor.

În pofida acestor condiții de lux, Pentagonul își rezervă dreptul de a extinde lista cerințelor, iar Polonia, conform acordului, urmează să îndeplinească și să plătească toate acestea. În special, sunt prevăzute „necesitățile urgente operative ale forțelor armate ale SUA”. Spre exemplu, în cadrul exercițiilor militare, americanii vor putea utiliza gratuit proprietățile municipale și chiar private ale polonezilor.

Expertul militar al Clubului Internațional de Discuție Valdai, Artiom Kureev, a explicat pentru RIA Novosti că o astfel de atitudine față de aliați reprezintă o normă pentru americani. […]

Polonia nu vă scăpa doar cu niște cheltuieli pentru întreținerea soldaților americani: au fost încheiate contracte de miliarde de dolari pentru procurarea sistemelor de apărare antiaeriană Patriot și avioanelor de vânătoare de generația a cincea F-35. Aceste sisteme, potrivit experților, nu sunt atât de necesare pentru armata poloneză încât să se facă niște cheltuieli colosale.”

SURSE: Sputnik.md, care preia Ria Novosti
AFILIERE POLITICĂ:Kremlin
DATA APARIȚIEI:6.10.2020
PUBLIC ȚINTĂ:Publicul care are anumite suspiciuni cu privire la NATO/SUA, cei nehotărâți, electoratele partidelor pro-rusești sau suveraniste etc.
AMPLIFICARE:Agregatoare
CUI SERVEȘTE:Kremlinului, PSRM
NARAȚIUNE CHEIE:SUA – Imperiul care își obligă „aliații” să îi întrețină armata

NARAȚIUNE / NARAȚIUNI:

1. Statele Unite au un comportament discreționar în țările „aliate”, mai degrabă de imperiu și putere colonială care le exploatează decât de parteneri de securitate.

2. Washingtonul acționează ca un bandit care cere „bani în schimbul protecției”.

3. Achizițiile de echipamente militare americane nu sunt justificate de nevoia de securitate ci sunt menite să întrețină industria de apărare din Statele Unite.

4. NATO este o alianță aflată în criză și dezintegrare.

CONTEXT / ETOS LOCAL: Rusia s-a opus în mod constant extinderii Alianței Nord-Atlantice către est, mai ales în fostul spațiu sovietic, pe care îl consideră a fi zona sa de interes. Nu doar extinderea NATO și întărirea prezenței sale în flancul estic este denunțată de Moscova, ci și fiecare întărire a capacității de apărare a statelor din regiune prin achiziții de tehnică militară sau participări la proiecte de apărare, exerciții militare etc. În plan discursiv, această opoziție merge de la amenințări directe că sporirea capacității militare, găzduirea de baze NATO etc. transformă țările respective în ținte directe ale armatei ruse și ale celor mai moderne și puternice arme ale acesteia (vezi, de pildă, cazul bazei de la Deveselu), până la campanii mediatice și de propagandă menite să pună sub semnul îndoielii buna credință a Statelor Unite, capacitatea de funcționare a NATO și a garanțiilor de securitate, avantajele relațiilor reciproce, utilitatea achizițiilor de armament etc. O parte din această propagandă descinde direct din cea a Războiului Rece, când Statele Unite erau prezentate ca un fel de imperiu militarist și rapace decis să cucerească lumea și să o exploateze în propriul beneficiu, prieten doar atât timp cât interesele îi sunt servite, cu relații construite doar în propriul interes.
La această perioadă a fost expusă atât în perioada sovietică cât și, datorită dominanței mass-mediei rusești, în cea post-sovietică și populația Republicii Moldova. O parte semnificativă din această populație (etnici ruși, moldoveniști/suveraniști, nostalgici sovietici) înclină în continuare către o relație apropiată cu Federația Rusă și este cel puțin suspicioasă – dacă nu chiar ostilă – față de NATO; de aceea păstrarea statutului de neutralitate al Republicii Moldova are o astfel de miză pentru o parte a electoratului și clasei politice – reprezintă, de fapt, o garanție că nu se poate pune problema unei integrări în NATO. Mai mult, este relevant faptul că sputnik.md publică articolul după debutul campaniei electorale la Chișinău, deși înțelegerea americano-poloneză datează din august, iar acordul a fost ratificat de Parlamentul polonez în septembrie.

În ceea ce privește regiunea, majoritatea țărilor au experiența istorică a agresiunii sau chiar a ocupației rusești și sovietice. Postura agresivă a fost menținută și de Federația Rusă – vezi atacul cibernetic masiv asupra Estoniei, provocările constante la Marea Baltică etc. sau semnalul de alarmă reprezentat de războiul din Georgia, din 2008 – iar momentul  critic l-a reprezentat invadarea Ucrainei în 2014, asumat în Crimeea și mascat în Donbas. Acela a fost momentul în care Polonia și statele baltice au început să ceară mult mai vocal o consolidare a prezenței NATO și americane în regiune, întrucât se temeau că ar fi putut deveni următoarea țintă a agresiunii rusești.

OBIECTIV: Subminarea imaginii Statelor Unite și a NATO și a guvernelor aliate în ochii nehotărâților, suveraniștilor etc., subminarea încrederii în garanțiile de securitate oferite de Washington și Alianța Nord-Atlantică, mobilizarea forțelor pro-rusești etc.

DE CE SUNT FALSE NARAȚIUNILE:

1. Prezența forțelor americane în Polonia și statele baltice este dorită de acestea ca garanție în fața unui eventual atac rusesc, dată fiind invadarea Ucrainei; reprezintă, așadar, o reacție la politicile Moscovei.

2. Contribuția poloneză la întreținerea forțelor americane de pe teritoriul său este estimată la 130 de milioane de dolari pe an, ceea ce, la scara cheltuielilor militare ale statelor, reprezintă o sumă aproape nesemnificativă.

3. Investițiile poloneze în infrastructură nu sunt exclusiv pentru forțele americane, întrucât instalațiile nou-construite vor fi folosite și de armata poloneză.

4. Americanii vor avea acces gratuit la instalațiile comune, dar vor plăti exploatarea acestora.

5. Echipamentele de apărare anti-aeriană (sistemele Patriot) sau aviația militară (F35) fac parte din forțele armate ale majorității statelor și, în funcție de capacitățile militare, toate încearcă să le modernizeze pentru a fi la un nivel similar cu cel al vecinilor/posibililor competitor; în condițiile în care Rusia caută constant să își modernizeze și întărească forțele armate, este logic ca și vecinii săi să caute să rămână competitive.

SÂMBURE DE ADEVĂR: Președintele american, Donald Trump, a cerut ca țări care găzduiesc forțe americane să contribuie la întreținerea acestora; Polonia și țările baltice au fost de acord să contribuie la cheltuieli.

CUI ÎI SERVESC NARAȚIUNILE: Kremlinului, celor care promovează apropierea de acesta (în Republica Moldova în primul rând PSRM).

Cătălin Gomboș