26 oct.

„Moldova trebuie să se poată apăra când Rusia va fi atacată”

Rusia este singură în fața amenințării a 50 de puteri, iar Moldova trebuie să fie capabilă să se apere cu rachete Iskander când Rusia va fi atacată, pentru că poate fi o țintă indirect/accidental.

ȘTIRE/ȘTIRI: Moldova ar trebui să ceară Rusiei amplasarea sistemelor Iskander

„În imediata vecinătate a granițelor Moldovei ia amploare un mare conflict regional, legat de promisiunea Turciei de a ajuta Ucraina în întoarcerea Crimeii. În această situație, autoritățile țării noastre trebuie să adopte o decizie privind încheierea unui acord politico-militar cu Rusia și să îi ceară să amplaseze pe teritoriul nostru mijloace preventive corespunzătoare: complexe Iskander, mijloace moderne de detectare și distrugere la distanțe mari, de neutralizare a dronelor, ceea ce va contribui la menținerea păcii în regiune. Această opinie a fost exprimată pe pagina sa din rețeaua socială de către Anatol Plugaru, deputat în Parlamentului Moldovei de prima legislatură, care a semnat Declarația de independență, fost președinte al KGB, ex-ministru al Securității Naționale, fost vice-ministru al Afacerilor Externe.[…] În opinia sa, are loc un atac la scară largă asupra Rusiei. 50 împotriva unuia și, în această situație, obiectivul principal al autorităților moldovenești, a Parlamentului, a Președintelui și a Guvernului, este de a lua măsuri imediate și urgente pentru a spori la maxim securitatea propriului teritoriu.”

SURSE:Noi.md
AFILIERE POLITICĂ:Apropiat PSRM
DATA APARIȚIEI:25 – 10
PUBLIC ȚINTĂ:Publicul suveranist, filo-rus, suspicios față de Occident
CUI SERVEȘTE:Igor Dodon, Kremlin
NARAȚIUNE CHEIE:Moldova trebuie să se poată apăra când Rusia va fi atacată

NARAȚIUNI: 1. Rusia este o cetate asediată, aflată sub amenințarea Occidentului. 2. Rusia poate fi ținta unei agresiuni a unei puteri NATO (Turcia) în Ucraina. 3. Republica Moldova trebuie să fie capabilă să se apere în cazul unui astfel de conflict, mai ales că un al doilea stat NATO – România – se află la granițele sale.

CONTEXT/ETOS LOCAL: Ideea unei amplasări avansate a sistemelor Iskander nu este nouă; Rusia a insistat constant că are dreptul să disloce astfel de rachete (care sunt capabile să poarte și focoase nucleare) în enclava sa Kaliningrad, ca răspuns la scutul anti-rachetă din Polonia și România, Crimeea și Marea Neagră și a și trimis acolo unități; au mai fost vehiculate Crimeea și au avut loc exerciții în care s-a testat atacarea unor nave din Marea Neagră. În ceea ce privește Republica Moldova, fostul lider al regiunii separatiste Transnistria, Igor Smirnov, a spus în 2010 că regiunea e gata să găzduiască sisteme Iskander destinate scutului (inactiv atunci) din România, dar Moscova nu a luat vreo măsură în acest sens, mai ales că era vorba de amplasarea în afara teritoriului său, ceea ce ar fi fost interpretat ca un act ostil de către NATO.

O narațiune promovată intens în spațiul mediatic rusesc este că Occidentul (cu accentul pus pe Statele Unite) reprezintă un pericol și este o forță agresivă, acaparatoare – practic e o preluare a discursului despre „imperialism” din perioada Războiului Rece. Narațiunea respectivă, deja familiară în Republica Moldova, a fost pusă în context local în actuala campanie electorală, când s-a vorbit despre intenția SUA/UE de a organiza o revoluție portocalie. Nevoia de apărare a țării este, dat fiind pericolul, implicită, iar Rusia este prezentată drept un garant – acum și militar – al suveranității Republicii Moldova.

Anatol Plugaru, deputat (1990-1994) și ministru al Securității Naționale (1991-1992) nu reprezintă vreo forță politică în Republica Moldova.

OBIECTIV: Mobilizarea electoratului suveranist cu ajutorul „pericolului” din afară; prezentarea Rusiei (a „Lumii ruse”) ca o cetate aflată sub asediu, dar și ca singurul garant al securității Republicii Moldova.

DE CE SUNT FALSE NARAȚIUNILE: Sistemele Iskander nu sunt defensive ci ofensive, menite să lovească ținte aflate pe alt teritoriu (spre deosebire, de pildă, de sistemul rusesc S-400, care este antiaerian și ar putea fi eficient împotriva unor rachete care își greșesc ținta). Susținerea Turciei pentru populații turcofone – azeri, tătarii din Crimeea – nu implică ostilitate sau agresiune față de Rusia; din contră, relațiile dintre Moscova și Ankara sunt relativ bune, cel puțin după tentativa de puci împotriva lui Recep Tayyip Erdogan, iar diferendele din anumite dosare – Siria, Libia – au fost depășite cu succes. Anexarea Crimeei de către Rusia a reprezentat un act ilegal și o agresiune a unui stat împotriva altui stat independent, astfel încât nu este recunoscută de comunitatea internațională, iar Turcia nu face decât să meargă pe această linie. NATO nu funcționează ca un monolit, iar deciziile Turciei nu implică neapărat alianța – din contră, Ankara a trecut, în ultimii ani, prin tensiuni cu mai mulți aliați, între care Statele Unite, Grecia și Franța. Federația Rusă nu nu este o cetate sub asediu, asaltată de forțe externe ci, din contră, în ultimii ani s-a comportat ca un agresor regional, prin invaziile Georgiei și Ucrainei, atacul cibernetic asupra Estoniei, hărțuielile constante în zona Mării Baltice etc. Republica Moldova este un stat neutru, iar capacitatea sa militară este una redusă, la fel și resursele necesare pentru a întreține o forță dotată cu echipamente modern; în plus, statutul neutru ar trebui să o scutească de agresiuni externe (o astfel de agresiune a avut loc, la începutul anilor ’90, când Federația Rusă a sprijinit forțele separatiste din Transnistria, deci pericolul, dacă există vreunul, nu vine din zona NATO).

SÂMBURE DE ADEVĂR: Turcia este implicată indirect în conflictul din Azerbaidjan și s-a vorbit despre pericolul unei extinderii acestui conflict dacă Armenia este atacată direct și Rusia intervine în virtutea acordului de securitate pe care îl are cu Erevanul. Recep Tayyip Erdogan a declarat (în repetate rânduri, nu doar săptămâna aceasta) că Turcia nu va recunoaște niciodată anexarea Crimeei.

Cătălin Gomboș

Fake news, dezinformare, kompromat și discurs instigator la ură în campania electorală pentru alegerile prezidențiale din Republica Moldova.
Un proiect susținut de Ambasada Canadei în România, Bulgaria și Republica Moldova
25 oct.

Putin îndeamnă moldovenii să voteze cu Dodon, care înțelege că relațiile cu Rusia sunt vitale

Republica Moldova este strâns legată economic de Federația Rusă, crede Vladimir Putin, care consideră că este în interesul moldovenilor să îl voteze pe Igor Dodon, un politician care înțelege importanța legăturii cu Moscova și își dorește să o aprofundeze. Îndemnul lui Putin pleacă însă de la o minciună: industriile celor două țări nu mai sunt așa de legate, mai ales de când Rusia i-a impus un embargou Moldovei, în 2013. Principalul partener economic și comercial este, de departe, Uniunea Europeană, în ansamblul său, iar din cadrul UE – România. 

ȘTIRI: Putin a vorbit despre dependența economiei Moldovei de Rusia

RIA NOVOSTI: Vladimir Putin a afirmat la Clubul Valdai că industriile Republicii Moldova sunt legate de Rusia și nu pot exista fără ea, pentru că nimeni în Europa nu cumpără produse moldovenești. Putin și-a exprimat speranța că alegătorii din Moldova vor aprecia eforturile actualului președinte al țării lor, Igor Dodon, de a dezvolta relațiile cu Rusia. 

SURSE:Ria Novosti, apoi propagată în Republica Moldova de către Primul în Moldova, noi.md
AFILIERE POLITICĂ:Presa de stat rusă afiliată Kremlinului
DATA APARIȚIEI:22 octombrie 2020
PUBLIC ȚINTĂ:Votanții lui Igor Dodon
AMPLIFICARE:TASS, o parte din presa din Romania, noi.md, primul în Moldova, Sputnik Moldova etc.
CUI SERVEȘTE:PSRM și Igor Dodon
NARAȚIUNE CHEIE:Republica Moldova este depedentă economic de Rusia

NARAȚIUNI: 1. Republica Moldova este, din punct de vedere economic, parte a „Lumii ruse”, singura care îi poate asigura dezvoltarea. 2. Occidentul (UE) nu are niciun interes pentru mărfurile moldovenești, pentru că este saturat cu propria producție, așa că, de pildă, e „aruncat, vărsat în câmp”. 3. Igor Dodon, un filo-rus, este politicianul care înțelege că Moldova poate găsi prosperitate prin apropiere de Moscova. 4. (indirect) Modelul democrațiilor occidentale nu este fezabil din punct de vedere economic, iar viața e mai bună în Rusia. 

CONTEXT/ETOS LOCAL: În acest caz, se merge pe nostalgia Uniunii Sovietice, atunci când Chișinăul se alinia politicilor Moscovei, iar economiile republicilor sovietice din periferie se subordonau și erau strâns legate de Moscova. Afirmațiile lui Vladimir Putin vin în contextul alegerilor prezidențiale din Republica Moldova. Pe această cale, liderul de la Kremlin și-a reafirmat susținerea deschisă față de candidatul Igor Dodon, în timp ce pe altă parte Moscova critică o pretinsă ingerință a Occidentului în procesul electoral din Republica Moldova. Nu este lipsit de interes nici faptul că Vladimir Putin a făcut aceste afirmații la clubul Valdai, unde în 2013 a trasat liniile de forță ale războiului informațional purtat de Moscova împotriva Occidentului. 

OBIECTIV: Activitatea electoratului prorus și nostalgic după vremurile URSS din Republica Moldova. In extenso, mesajul se adresează tuturor votanților de stânga filoruși, care cred într-o apropiere de Rusia în detrimentul Occidentului.

DE CE ESTE FALSĂ NARAȚIUNEA/SUNT FALSE NARAȚIUNILE: În ceea ce privește afirmația despre piața din Rusia deschisă vinurilor moldovenești, aceast este în mare parte falsă, iar cifrele o arată din plin. 

În iulie 2010, șeful serviciului sanitar rus, Ghenadi Onişcenko, declara în cadrul unui interviu acordat postului Echo Moskvî că un lot important de vinuri a fost interzis în Rusia, deoarece în vinuri au fost găsite substanţe nocive pentru sănătate.

„Nimeni nu mai are interes pentru acest vin. El nu trebuie să fie comercializat nici în Rusia şi nici în afara ei. Nu ştiu ce se mai poate de făcut cu acest vin, poate numai gardurile de vopsit”, a spus Onişcenko, citat de agenția Info-Prim Neo.

Cele mai recente statistici arată că volumul total de vin vândut de Republica Moldova pe piețele externe a crescut cu 10% în 2019 față de 2018. Producătorii autohtoni au vândut 80% din vinul produs în străinătate, în nu mai puțin de 71 de țări.

În 2019, Moldova a exportat vinuri în sticle în valoare de 80 de milioane dolari SUA. Volumul de vin vrac exportat a atins valoarea de 58 de milioane de dolari SUA, ceea ce reprezintă o creștere de 3% față de 2018.

Principalele destinații ale exporturilor de vin îmbuteliat din Moldova au fost România, Polonia și Rusia. Principalele destinații pentru exportul de vin în vrac sunt Belarus, Georgia, Rusia, Marea Britanie, Cehia, România, Germania, Ucraina, China și Italia.

Mai mult, realitatea generală a exporturilor din Republica Moldova arată cu totul astfel. Statisticile oficiale cele mai recente, din august 2020, arată că Republica Moldova, cu tot cu regiunea separatistă transnistreană, își exporturile mărfurile în proporție de circa 65% pe piețele europene, în timp ce Rusiei în mai revin doar 7,9% din exporturile țării.  

Aceleași statistici ale Biroului Național de Statistică (BNS) arată că valoarea totală a exporturilor de produse moldovenești pe piața europeană, în șapte luni ale anului curent, a constituit 893,5 milioane de dolari cu o pondere de 64,7% din totalul exporturilor, iar a importurilor – de 1.326 miliarde de dolari.

În aceeași perioadă, exportul mărfurilor moldovenești în Rusia s-a ridicat la 137,49 milioane de dolari, iar exportul produselor rusești în Repubica Moldova a însumat 337,61 milioane de dolari.

Cu alte cuvinte, Republica Moldova importă din Rusia aproape de trei ori mai mult decât exportă.

Acest lucru este cauzat de embargoul comercial pe care Rusia îl menține asupra Chișinăului încă din 2013, ca pârghie împotriva cursului european al Republicii Moldova.

Situația nu s-a schimbat nici după venirea lui Igor Dodon în funcția de președinte în 2016, și nici după ce Socialiștii au preluat puterea completă în Republica Moldova în noiembrie 2019 și până în prezent.

Potrivit Ministerului Economiei și Infrastructurii, în prezent, România a devenit principalul partener comercial al Republicii Moldova, atât la export, cât și la import. România a achiziționat în primele șase luni ale anului 2020, cel mai mare volum de produse moldovenești și a ocupat primul loc în ceea ce privește furnizarea de bunuri în Republica Moldova.

Volumul exporturilor moldovenești în România în ianuarie-iulie 2020 a însumat 357,05 milioane de dolari. În același timp, volumul importurilor din România în șapte luni ale anului curent, a constituit 348,73 milioane de dolari. 

SÂMBURE DE ADEVĂR: Există în continuare un segment numeros de cetățeni ai Republicii Moldova care își doresc revenirea la relațiile dintre Rusia și Republica Moldova de pe vremea URSS. De asemenea, Moldova întreține în continuare, la cote mici, relația comercială cu Federația Rusă. 

CUI ÎI SERVESC NARAȚIUNILE: Igor Dodon și, in extenso, electoratului de stânga.

REACȚII OFICIALE: Nu  există deocamdată.

Mădălin Necșuțu

Fake news, dezinformare, kompromat și discurs instigator la ură în campania electorală pentru alegerile prezidențiale din Republica Moldova.
Un proiect susținut de Ambasada Canadei în România, Bulgaria și Republica Moldova
25 oct.

„Americanii pregătesc o revoluție colorată în Republica Moldova”

Statele Unite pregătesc o revoluție colorată pentru a anula o victorie a lui Igor Dodon în alegerile prezidențiale. Ofițerii de informații ruși ar fi reușit să afle – o spune chiar șeful spionilor – că experți americani se îndreaptă deja către Republica Moldova, iar ONG-urile și presa aflată sub controlul Washingtonului au fost activate.

ȘTIRE: Statele Unite planifică să declanșeze o revoluție colorată în Republica Moldova în cazul în care actualul președinte, Igor Dodon, câștigă alegerile prezidențiale din noiembrie, a declarat directorul Serviciului de Informații Externe al Rusiei (SVR), Serghei Narîșkin. Acesta a precizat că ONG-uri și mass-media „afiliată americanilor” promovează fake-news că autoritățile ar pregăti falsificarea alegerilor, iar o echipă de „strategi americani în revoluții colorate” s-ar îndrepta către Moldova. Narîșkin a vorbit și de un context mai larg, în care Statele Unite ar căuta să provoace tulburări post-electorale în țări prietene Rusiei și a menționat situația din Belarus și Kîrgîzstan.

SURSE: SVR
AFILIERE POLITICĂ:Kremlin
DATA APARIȚIEI:19 octombrie
PUBLIC ȚINTĂ:Publicul rusesc și internațional, dar vizat direct e publicul din Republica Moldova
AMPLIFICARE:Presa rusă (TASS), presa internațională (AFP), presa din România, presa din Republica Moldova.
CUI SERVEȘTE:Kremlinului, lui Igor Dodon, PSRM
NARAȚIUNE CHEIE:Americanii pregătesc o revoluție colorată în Republica Moldova

NARAȚIUNI: 1. Statele Unite pregătesc răsturnarea puterii legitime (alese democratic) din Republica Moldova pentru că nu este de acord ca țara să aibă un lider care își dorește „relații constructive” cu statele CSI și Rusia. 2. SUA destabilizează prin metode similare toate țările din fosta lumea sovietică unde nu au fost mulțumite de rezultatul alegerilor – vezi, chiar în această perioadă, Belarusul și Kîrgîzstanul. 3. Societatea civilă („ONG-urile”) și presa independentă („afiliată americanilor”) sunt instrumente ale revoluției colorate. 4. Democrația populară este ținta unui conspirații între „statul paralel” și Occident. 5. SUA este o putere imperială și destabilizatoare.

CONTEXT/ETOS LOCAL: 1. Context general. Revoluțiile colorate sunt o obsesie a Kremlinului încă de la mijlocul anilor 2000, când în Georgia a avut loc Revoluția trandafirilor iar în Ucraina Revoluția portocalie. Aceste mișcări pro-democrație de masă și altele în spațiul ex-sovietic contestau regimuri corupte, cu tendițe autoritare și au fost văzute ca o amenințare directă și de conducerea rusă, care se temea de fenomene similare la Moscova. Pentru a preîntâmpina un astfel de scenariu, a fost declanșată o intensă campanie propagandistică împotriva tuturor elementelor despre care se considera că pot genera aspirații pro-democratice și anti-guvernamentale și, în primul rând, societatea civilă și presa independentă. Acestea sunt asociate dușmanului, străinătății, conspirațiilor de tot felul sau oligarhiei mondiale. 2. Context local. Igor Dodon este un președinte declarat filo-rus, care a pledat constant pentru o mai mare apropiere de Federația Rusă. Dincolo de aceste pledoarii însă, mandatul său este marcat de controverse – inclusiv acuzații de corupție – și lipsit de realizări, astfel încât contracandidații săi pro-europeni, în special Maia Sandu, au o șansă importantă să câștige alegerile prezidențiale. În Republica Moldova au fost deja ridicate anumite semne cu privire la o posibilă tentativă de fraudare a votului cu alegătorii pro-ruși din Transnistria, mai ales că există și precedente ale așa-numitului vot cu autobuzul. Teza unor posibile proteste post-electorale a fost una din narațiunile vehiculate în această campanie electorală; asumarea ei din exterior, de către șeful unuia dintre cele mai redutabile servicii de informații din lume, nu face decât să îi dea greutate.  

OBIECTIV: Preîntâmpiarea unor eventuale proteste post-electorale; mobilizarea publicului/electoratului filo-rus/suveranist/nehotărât în fața unui pericol „extern” și destabilizator; perpetuarea narațiunii Kremlinului privind revoluțiile colorate.

DE CE SUNT FALSE NARAȚIUNILE: Nu este prezentată niciun fel de probă că Statele Unite sau vreo altă putere occidentală – sau alte puteri – ar încerca să destabilizeze situația din Republica Moldova sau că ar controla societatea civilă ori presa independentă. Occidentul și democrațiile liberale sunt un model real pentru o parte importantă a societății, care respinge modelul autoritar răsăritean.

Cătălin Gomboș

Fake news, dezinformare, kompromat și discurs instigator la ură în campania electorală pentru alegerile prezidențiale din Republica Moldova.
Un proiect susținut de Ambasada Canadei în România, Bulgaria și Republica Moldova