09 nov.

„Republica Moldova este subminată de «electoratul paralel»”

Diaspora formează un „electorat paralel” străin de realitățile Republicii Moldova, care îi influențează însă destinul. Conceptul de „electorat paralel” a fost introdus de Igor Dodon, după ce diaspora a votat masiv în favoarea Maiei Sandu, și pare a fi un hibrid rezultat din narațiunile despre „statul paralel” și cele cu privire la diasporă.

ȘTIRI: Igor Dodon: Diaspora reprezintă, la modul real, un electorat paralel al Republicii Moldova

SURSE: Igor Dodon
AFILIERE POLITICĂ:PSRM
DATA APARIŢIEI:2 noiembrie 2020
PUBLIC ŢINTĂ:Electoratul lui Igor Dodon, pro-rus, antioccidental, anti NATO, eurosceptic
AMPLIFICARE:Presa mainstream, presa afiliată PSRM
CUI SERVEŞTE:Candidatului Igor Dodon
NARAŢIUNE CHEIE:Diaspora – electorat paralel

NARAȚIUNI: 1. Diaspora reprezintă un electorat paralel, care are propria viziune şi propriile preferinţe politice, în disonanţă cu populaţia majoritară, care locuieşte şi munceşte în  Moldova. 2. Igor Dodon a câştigat alegerile în interiorul Republicii Moldova.

CONTEXT: Maia Sandu a fost votată masiv de alegătorii din afara țării (cei din România și Occident), obținând, în rândul acestora, 70% din sufragii. Aproape 150 de mii de persoane au participat la alegeri – o mobilizare fără precedent a diasporei moldoveneşti, având în vedere şi pandemia de COVID. Cetăţenii moldoveni au stat ore în şir la rândurile formate la secţiile de vot. Autorităţile au deschis doar 139 de secţii de vot, insuficiente pentru numărul mare de solicitanţi, având în vedere experienţa de la scrutinele trecute, dar şi condiţiile pandemice. Pe locul doi la votul în diasporă s-a clasat Renato Usatîi, cu 17%, iar Igor Dodon a luat doar 3,6% din voturi.

Potrivit datelor oficiale, aproximativ 750 de mii de cetăţeni s-ar afla peste hotarele R. Moldova, însă numărul real ar putea fi dublu. Majoritatea sunt tineri, cu vârste între 20 şi 40 de ani. Numărul votanţilor din diasporă a crescut exponențial în ultimii 15 ani, de la 10 mii în 2005, la 17 mii în 2009 și 140 de mii în turul doi al alegerilor prezidențiale din 2016.

Tinerii din diasporă îşi văd viitorul în Uniunea Europeană, au o educaţie mai bună, nu se informează doar din surse ruseşti sau cele controlate de PSRM. Astfel, miza votului în străinătate devine decisivă pentru stabilirea raportului de forţă între partidele pro-europene şi cele pro-ruse, mai ales că electoratul din Occident este mai activ decât cel din Federaţia Rusă, unde, la fel, munceşte un număr mare de cetăţeni moldoveni.

Maia Sandu este o exponentă a acestui electorat și pentru că deţine o diplomă de master a Universităţii Harvard şi a lucrat la Banca Mondială înainte de a reveni în țară și a-și începe cariera politică. Ea a reuşit să aducă în echipa sa mai mulţi reprezentanţi ai diasporei. În 2019, Maia Sandu a fost aleasă în Parlament candidând pe una din circumscripţiile pentru diasporă. De altfel, şi atunci au apărut ştiri false precum că ea a ales să candideze în diaspora pentru că nu poate să câştige alegerile acasă.  

Pe de altă parte, Igor Dodon şi guvernarea acestuia au mai lansat atacuri la adresa diasporei, în special la începutul pandemiei de Covid, când a încercat să plaseze responsabilitatea răspândirii virusului pe cetăţenii care revin în Republica Moldova de peste hotare. În aceeaşi perioadă, autorităţile au obligat cetăţenii moldoveni să procure asigurarea medicală atunci când revin acasă.  

Transferurile băneşti din afara ţării rămân o sursă semnificativă pentru bugetul majorităţii populaţiei şi, totodată, constituie 15 la sută din PIBul Republicii Moldova.

Naraţiunea privind statul paralel a fost vehiculată de diferite regimuri autoritare (cel al lui Atatürk) sau de lideri politici angrenați în lupta pentru putere, inclusiv în România, în urmă cu câţiva ani, pe fundalul acţiunilor anti-corupţie, condamnărilor unor politicieni corupţi şi protestelor masive împotriva corupţiei. Tot în România a fost folosită o narațiune împotriva diasporei, foarte similară cu cea prezentată acum de Igor Dodon, potrivit căreia cei plecați în afara țării nu sunt în măsură să cunoască realitățile țării și nu ar trebui să aibă un cuvânt de spus în ceea ce privește viitorul său; originea acestei narațiuni este în sloganul „voi n-ați mâncat salam cu soia”, inventat după Revoluție atunci când noua putere (formată, în principal, din exponenți din eșaloane inferioare ale fostului regim) s-a simțit amenințată de întoarcerea unor reprezentanți ai diasporei. Un consultant politic cu o vastă experiență la Chișinău a declarat pentru Demagog, sub protecția anonimatului, că nu este exclus ca folosirea unor narațiuni similare cu cele din România să fie legată de românul Daniel Diviricean. Acesta i-a fost consilier apropiat fostului premier Vlad Filat, dar a renunțat la colaborarea cu acesta pentru a intra în serviciu adversarului său, Vlad Plahotniuc; totodată, Diviricean s-a căsătorit cu fosta soție a lui Vlad Filat, fiind acuzat de avocatul acestuia că l-a lăsat fără bunuri. După fuga oligarhului Vlad Plahotniuc din Republica Moldova, mai multe surse de la Chișinău au afirmat că Daniel Diviricean ar fi trecut în serviciul lui Igor Dodon.

OBIECTIV: Igor Dodon încearcă să inducă ideea că moldovenii care se află peste hotare sunt altfel decât cetăţenii din Republica Moldova, nu sunt patrioţi adevăraţi şi nu ar trebui să se implice în procesele politice de acasă, nu ar avea dreptul să voteze.

DE CE ESTE FALSĂ NARAȚIUNEA: Persoanele care muncesc peste hotare sunt cetăţeni ai Republicii  Moldova, care au aceleași drepturi ca și restul populației și sunt în contact constant cu familiile de acasă, fiind așadar la curent cu situația din Republica Moldova. Aproape din fiecare familie, cel puţin un membru este plecat peste hotare la muncă sau este stabilit în Occident. Anual, cetăţenii moldoveni trimit acasă peste un miliard de dolari, ceea ce reprezintă 15% din PIB.

CUI ÎI SERVEȘTE NARAȚIUNEA: Igor Dodon

REACȚII OFICIALE: Avocatul Poporului condamnă cu fermitate utilizarea discursului de instigare la ură în dezbaterile publice, atenționând că aceasta conduce la violență și la infracțiuni motivate de ură și prejudecată. Incitarea la violență, insultarea unor grupuri de persoane, propagarea  unor stereotipuri în discursuri publice sunt inacceptabile, mai ales când acestea sunt lansate de politicieni, înalți demnitari în stat, susține Mihail Cotorobai.  Astfel, mesajele transmise de către unul dintre candidații la funcția de președinte al țării privitor la participarea reprezentanților diasporei moldovenești la primul tur de scrutin prezidențial au fost în egală măsură denigratoare, ofensatoare și instigatoare la ură față de concetățenii noștri stabiliți permanent sau aflați temporar peste hotarele țării.

Mariana Vasilache

Fake news, dezinformare, kompromat și discurs instigator la ură în campania electorală pentru alegerile prezidențiale din Republica Moldova.
Un proiect susținut de Ambasada Canadei în România, Bulgaria și Republica Moldova