01 nov.

„SUA oferă milioane de dolari partidelor și presei de opoziție pentru organizarea revoluțiilor colorate în statele care nu se supun Washingtonului”

Campania de acuzații la adresa SUA că ar pregăti o revoluție post-electorală în Republica Moldova, precum și cea de discreditare a societății civile și a liderului opoziției de la Chișinău, Maia Sandu, au culminat cu doar câteva zile înainte de alegeri cu o „investigație” publicată pe YouTube despre milioanele de dolari pe care la pompează Washingtonul împotriva guvernărilor care nu-i convin. Bazată pe declarațiile unui jurnalist controversat, analist pentru Sputnik și Russia Today și pe declarații scoase din context ale unor reprezentanți ai societății civile, autorii încearcă să prezinte ONG-urile din Republica Moldova, sau, cel puțin o parte din ele și pe Maia Sandu ca fiind controlate din exterior.

ȘTIRI: „Sume uriașe sunt furnizate (de SUA) în toată lumea, chipurile pentru dezvoltarea democrației. În realitate, granturi de milioane de dolari sunt oferite partidelor și presei de opoziție pentru destabilizarea statelor pentru revoluții color în țările care nu se supun regulilor dictate de Washington”, potrivit unui material care se pretinde investigație, publicat pe canalul Youtube „Secret”.

Acesta a fost preluat și de unele instituții mass-media, cu o politică editorială favorabilă lui Igor Dodon, precum noi.md și pages.md.

noi.md, 29.10.2020
SURSE:Youtube, noi.md, pages.md
AFILIERE POLITICĂ:Autorul filmului – afiliere necunoscută, dar promovează mesajele pro-Kremlin și pro-Dodon; presa care a preluat – afiliată lui Igor Dodon și PSRM
DATA APARIȚIEI:27 octombrie 2020
PUBLIC ȚINTĂ:Adresat atât celor cu viziuni filo-ruse, cât și „indecișilor”
AMPLIFICARE:Peste 79.000 de vizualizări pe YouTube, preluarea materialului de instituții de presă în limbile română și rusă – noi.md, pages.md
CUI SERVEȘTE:Igor Dodon, PSRM, Kremlin
NARAȚIUNE CHEIE:SUA pompează bani în opoziția din Republica Moldova pentru a organiza proteste masive în cazul în care Igor Dodon câștigă alegerile

NARAȚIUNE/NARAȚIUNI: 1. Occidentul (SUA) dictează agenda ONG-urilor din Republica Moldova. 2. Occidentul/SUA controlează opoziția de la Chișinău, în special pe Maia Sandu. 3. Occidentul/SUA au planificat o „revoluție colorată” în Republica Moldova, care va fi realizată de societatea civilă și politicienii pe care îi controlează. 4. Maia Sandu nu este un politician de încredere pentru că este controlat din exterior.

CONTEXT/ETOS LOCAL: Materialul întitulat „De unde banii?” a fost publicat cu doar câteva zile înainte de alegerile prezidențiale din Republica Moldova, în care Maia Sandu este considerată unul din cei doi favoriți ai cursei. Acesta a apărut în contextul unei largi campanii de acuzații la adresa Occidentului, în special a Washingtonului, despre implicarea în alegeri și pregătirea unei revoluții în cazul victoriei lui Igor Dodon la alegeri. Acuzațiile au venit atât din partea Moscovei, oficial, inclusiv a ministrului rus de Externe Serghei Lavrov și a șefului Serviciului de Spionaj Extern al Rusiei, Serghei Narîșkin, cât și din partea unor experți/jurnaliști și politicieni pro-Igor Dodon din Republica Moldova.

OBIECTIV:  Să reducă credibilitatea societății civile din Republica Moldova, în mare parte pro-europeană. Iar în contextul electoral din Republica Moldova, să decredibilizeze Asociația Promo-Lex, organizație care monitorizează toate scrutinele din ultimii ani, scoțând în evidență încălcările electorale. Să o prezinte pe Maia Sandu ca fiind controlată din exterior. Să convingă populația să nu participe la eventuale acțiuni de protest împotriva fraudării alegerilor, pe motiv că ar fi neargumentate și organizate din afara țării. 

DE CE SUNT FALSE NARAȚIUNILE: În materialul „De unde banii” se acreditează ideea că SUA, prin intermediul unor programe, în Republica Moldova fiind vorba de National Democratic Institute (NDI), ar finanța politicieni, mass-media și, în final așa-numitele „revoluții colorate”. În cazul Republicii Moldova se face referire la sume mari de bani pe care le-a primit Asociația Promo-Lex și WatchDog, două ONG-uri active. Autorii susțin că acestea o sprijină deschis pe Maia Sandu, care, la rândul său ar fi controlată din exterior.

Autorii însă nu prezintă niciun argument în acest sens cu excepția unor frânturi din imagini video și declarații scoase în mod vădit din context. Ca sursă a concluziilor materialului este luat jurnalistul american Max Blumenthal, cunoscut și pentru comentariile sale frecvente pentru Sputnik și Russia Today, considerat o portavoce a Kremlinului, și acuzat deseori pentru lansarea fake-news-urilor.

Pornind de la acuzații despre implicarea SUA în evenimente politice din întreaga lume, materialul se încheie cu acuzații ale unor femei că Maia Sandu a închis școlile și nu le-a mărit pensiile, acesta părând a fi, astfel, adevăratul scop al „investigației”.

„De unde banii?” pare să fie o continuare a campaniei de discreditare a societății civile, lansată de deputatul PSRM, Bogdan Țîrdea, care a lansat și o carte controversată în acest sens. Iar narațiunile despre pregătirea revoluțiilor colorate la Chișinău de către occidentali, în mod special de SUA, au însoțit practic întreaga campanie electorală de la Chișinău, fiind testată chiar și ipoteza că americanii ar pune la cale otrăvirea liderilor opoziției cu Noviciok pentru a întărâta spiritele. De altfel, nu prea e clar de ce ar pompa americanii milioane de dolari în presa și ONG-urile de opoziție, așa cum se acreditează ideea, ca mai apoi să îi otrăvească pe liderii opoziției.

SÂMBURE DE ADEVĂR: Societatea civilă din Republica Moldova trăiește într-adevăr în cea mai mare parte din granturi de la organizații internaționale, la fel, de altfel, ca toate organizațiile neguvernamentale din întreaga lume.

CUI ÎI SERVEȘTE NARAȚIUNEA/SERVESC NARAȚIUNILE: Kremlinului, alimentând fobiile unei părți a populației față de Occident și americani. Lui Igor Dodon, reducând credibilitatea principalului său contracandidat, Maia Sandu, și a societății civile pro-europene.

REACȚII OFICIALE: Delegația Uniunii Europene la Chișinău, organizații finanțatoare și organizații neguvernamentale din Republica Moldova au condamnat atacurile la adresa societății civile, cu utilizarea falsurilor și a informațiilor defăimătoare.

Cornel Ciobanu

Fake news, dezinformare, kompromat și discurs instigator la ură în campania electorală pentru alegerile prezidențiale din Republica Moldova.
Un proiect susținut de Ambasada Canadei în România, Bulgaria și Republica Moldova
25 oct.

Dezinformarea săptămânii: „Statele Unite subminează soluționarea conflictului din Transnistria pentru că vor să impună guvern pro-occidental la Chișinău”

Statele Unite vor să impună un guvern pro-occidental la Chișinău, iar pentru aceasta sunt dispuși să submineze stabilitatea Republicii Moldova, dinamitând atât o posibilă coaliție între socialiști și Maia Sandu, cât și reglementarea conflictului din Transnistria, unde Rusia ar fi dispusă să colaboreze cu Washingtonul. Acesta a fost mesajul lansat de 14 octombrie de către șeful diplomației de la Moscova într-un interviu dat mai multor publicații rusești. Într-un limbaj tare, pe alocuri grosolan, Serghei Lavrov a afirmat că Occidentul vrea să creeze un „abces în spațiul post-sovietic”, arătând cu degetul spre SUA și UE pentru situațiile tensionate din Belarus și Kîrghizstan.

Ministrul rus de Externe a cautat să acrediteze ideea că Statele Unite vor să influențeze rezultatul alegerilor prezidențiale din Republica Moldova, dar și că, în încercarea de a impune la putere forțe pro-occidentale, Washingtonul subminează procesul de pace în regiunea separatistă transnistreană.

Narațiunea lui Lavrov este în concordanță cu politica Moscovei, potrivit căreia Occidentul se amestecă în treburile interne ale Republicii Moldova și, in extenso, în spațiul ex-sovietic (considerat în continuare zonă de influență a Rusiei).

Lavrov spune explicit că SUA caută să influențeze rezultatul alegerilor din Republica Moldova și reia retorică sovietică de lemn cu „neamestecul în treburile interne” ale statului din partea străinilor

Chiar dacă dosarul transnistrean stagnează de peste 28 de ani, în principal din cauza poziției ruse pe acest dosar, Lavrov a arătat și o aparentă disponibilitate de negociere.

Fenta Kremlinului

În ciuda acestei poziții aparent înclinată spre negocieri, Lavrov acuză Occidentul/SUA că subminează stabilitatea Republicii Moldova, împiedică o coaliție PAS – PSRM, dar și un eventual proces de pace în Transnistria, unde Rusia vrea reglementare.

Moscova păstrează circa 1.500 – 2.000 de soldați în regiunea transnistreană, împărțiți în așa-numiții pacificatori și Grupul Operativ al Trupelor Ruse (GOTR), cu misiunea de a păzi depozitele de la Cobasna pline cu muniție încă din vremea URSS. Aceste trupe sunt încadrate în Armata rusă regulată, în cadrul Districtului de Vest ce se subordonează centrului de comandă de la Sankt-Petersburg. Una dintre misiunile acestuia este și să supravegheze regiunea Odesa și accesul la Marea Neagră.

Dezinformarea lansată de Lavrov se încadrează în narațiunea potrivt căreia Occidentul caută să destabilizeze și să controleze statele din fostul spațiu sovietic prin „revoluții colorate” sau tentative de fraudare a alegerilor (în Republica Moldova se folosește, alternativ sau simultan, și România). Pe lângă numeroase utilizări în trecut – legate de Federația Rusă, Ucraina în 2013, Republica Moldova în 2009  – a fost reluată în 2020 în cazul Belarusului, iar acum în cel al Republicii Moldova.

Narațiunea este recirculată frecvent, dată fiind ponderea pe care o are pe piață mass-media rusească, care o promovează. Republica Moldova nu este străină de acest fenomen, în special din cauza slabei securități a spațiului informațional, dominat de mass-media rusă și rezilienței scăzute a populației la propaganda Kremlinului, în marea ei majoritate vorbitoare de limbă rusă.

Operațiunea „votanți din Transnistria”

În contextul campaniei electorale de la Chișinău, au fost ridicate semne de întrebare cu privire la o posibilă tentativă de fraudare a rezultatului cu ajutorul alegătorilor din Transnistria, în condițiile în care regiunea separatistă este ferm pro-rusă, la fel ca și președintele Igor Dodon.

În scrutinele anterioare, atât prezidențialele din noiembrie 2016, cât și în parlamentarele din februarie 2019, au existat suspiciuni cu privire la transnistrenii aduși cu autobuzul să voteze în mod organizat pentru un anumit concurent sau partid.

În condițiile în care regiunea este separată de trei decenii de Republica Moldova, iar o parte a populației care s-a arătat interesată de apartenența la aceasta, procesul politic de peste Prut a fost întotdeauna ținta autorităților separatiste. Dacă până în 2016 s-a mers pe propagandă, corupția a dus jocul politic viciat la un alt nivel.

În același timp, regimul secesionist de la Tiraspol a încercat întotdeauna să pună piedici oricăror manifestări privind apartenența cetățenilor din stânga Nistrului la Republica Moldova.

Experții de la Chișinău consideră că numărul real al celor care vin la vot în cadrul scrutinelor din Republica Moldova din propria conștiință și atitudine civică este de doar câteva mii. Cu toate acestea, la ultimele două scrutinuri s-au prezent 16.728  de alegători, iar la cel de-al doilea 37.177.

De menționat este că intervenția recentă a lui Lavrov a apărut la doar câeva zile după un interviu al ambasadorului SUA la Chișinău, Dereck Hogan. Mesajul central al interviului era că SUA își doresc alegeri corecte în Republica Moldova. Interviul lui Hogan a fost publicat în 11 octombrie de portalul bilingv Newsmaker.md care are, cu predilecție, ca public-țintă vorbitorii de limbă rusă din Republica Moldova.

De asemenea, subsecretarul de stat pentru afaceri politice al SUA, David Hale, i-a sunat în 9 octombrie atât pe președintele Igor Dodon, cât și pe fostul prim-ministru Maia Sandu pentru a discuta despre alegerile prezidențiale din 1 noiembrie. Hale a subliniat importanța unui proces electoral liber și echitabil, care să respecte voința poporului, inclusiv condiții de concurență echitabile pentru toți candidații, eliminarea sprijinului ilegal extern pentru campaniile politice și accesul imparțial la masă mass-media în conformitate cu legile Republicii Moldova.

În concluzie, obiectivul lui Lavrov pare a fi fost fost combaterea anticipată a oricăror posibile proteste generate de eventuale fraude în alegeri sau de un vot masiv în Transnistria. De asemenea, s-a urmărit mobilizarea simpatizanților proruși și stataliști, ambele categorii cu viziuni anti-occidentale.

Demontarea falsurilor

În privința alegațiilor sale, Lavrov nu se aduce nicio probă despre o eventuală implicare a SUA în alegerile din Republica Moldova.

Spațiul ex-sovietic este format din state independente, iar pretenția Moscovei ca acest spațiu să fie considerat sfera sa de influență încalcă legislația internațională. În plus, nu există vreun acord formal sau vreo înțelegere informală care să îi dea Federației Ruse vreun drept asupra acelui spațiu. Acest lucru ne amintește de logica Războiului Rece, a sferelor de influență și „dreptul” Rusiei de a opera în spatele Cortinei de Fier.

Mesajul lui Lavrov se construiește, ca orice dezinformare, pe un sâmbure de adevăr. În ceea ce privește subminarea stabilității Republicii Moldova prin blocarea unei alianțe PSRM – PAS, într-adevăr, cele două formațiuni au format pentru scurt timp o coaliție împotriva oligarhului Vlad Plahotniuc. În 14 iunie 2019, cabinetul Filip avea să cadă, iar Plahotniuc fugea din țară în aceeași zi.

Cu toate acestea, la numai câteva luni de la preluarea guvernării, PSRM a răsturnat PAS de la putere, atunci când guvernul Maia Sandu a decis să-și asume răspunderea pentru numirea unui Procuror General independent. Asta după ce PSRM trucase numirile anterioare în funcțiile cheie, acolo unde au fost puși ex-consilierii lui Igor Dodon (Centrul Național Anticorupție, Serviciul de Informații și Securitate, etc.)

În ceea ce privește Transnistria, în cele aproape trei decenii scurse din 1992, Federația Rusă nu a transmis niciodată vreun semnal că este în mod real interesată de o reglementare a conflictului. Cu o singură excepție – a sprijinit o variantă care ar permite federalizarea Republicii Moldova. Scopul fiind oferirea unor pârghii esențiale care ar fi înclinat opțiunea fragilă Est-Vest înspre prima variantă.

Cum pozează Moscova din parte a conflictului în mediator

Deși a fost parte a conflictului și încă are forțe armate pe teritoriul Republicii Moldova, pe care refuză să le retragă în ciuda angajamentelor proprii și a presiunilor comunității internaționale, Rusia caută să se poziționeze ca un mediator onest (honest broker) al conflictului în cadrul formatului de negociere 5+2 existent.

Moscova susține ferm, însă, regimul separatist nerecunoscut de comunitatea internațională, contribuind, de pildă, la plata pensiilor și furnizând gaz gratuit Transnistriei, care nu a mai făcut plăți Grazpromului de 13 ani, datoria acumulată ajungând la șapte miliarde de dolari.

Mai mult, regiunea separatistă transnistreană este o platformă de contrabandă în regiune de care profită oameni de afaceri ruși apropiați Kremlinului (de exemplu Igor Ceaika, fiul fostului Procuror General al Rusiei, Yuri Ceaika).

Nu în ultimul rând, în ceea ce privește opoziția americană față de varianta unei alianțe PSRM/PAS, SUA a participat în format tripartit SUA-UE-Rusia la negocierile pentru debarcarea oligarhului Vlad Plahotniuc și a guvernului său pe 14 iunie 2019, urmată de venirea la putere a acelei coaliții „împotriva firii”.

SUA s-au pronunțat constant în favoarea reformării Republicii Moldova și a orientării acesteia către democrațiile liberale cu economii de piață funcționale. De aceea, o preferință pentru forțele politice care își asumă un astfel de model este naturală, dar numai prin consens politic și votul populației în cadrul unor alegeri corecte.

Mădălin Necșuțu

Fake news, dezinformare, kompromat și discurs instigator la ură în campania electorală pentru alegerile prezidențiale din Republica Moldova.
Un proiect susținut de Ambasada Canadei în România, Bulgaria și Republica Moldova
19 oct.

„Statele Unite subminează soluționarea conflictului din Transnistria pentru că vor să impună guvern pro-occidental la Chișinău”

LEAD: Statele Unite vor să impună un guvern pro-occidental la Chișinău, iar pentru aceasta sunt dispuși să submineze stabilitatea Republicii Moldova, dinamitând atât o posibilă coaliție între socialiști și Maia Sandu, cât și reglementarea conflictului din Transnistria, unde Rusia ar fi dispusă să colaboreze cu Washingtonul.

ȘTIRE: Lavrov: Occidentul încearcă să creeze un „abces în spațiul post-sovietic” din Moldova

Ministrul rus de externe caută să acrediteze ideea că Statele Unite vor să influențeze rezultatul alegerilor prezidențiale din Republica Moldova, dar și că în încercarea de a impune la putere forțe pro-occidentale, Washingtonul subminează procesul de pace în Transnistria

SURSE:Tass, Sputnik, Komsomolskaya Pravda, Moscow, Govoritmoskva.ru 
AFILIERE POLITICĂ: Kremlin
DATA APARIȚIEI: 14 octombrie 2020
PUBLIC ȚINTĂ:Media internațională, dar vorbitorii de limbă rusă
AMPLIFICARE:Presa rusă mainstream, preluare în media prorusă din R. Moldova, traducere și preluare în media din România (în special prin intermediul Agerpres)
CUI SERVEȘTE:Rusiei și forțelor politice proruse din Republica Moldova
NARAȚIUNE CHEIE:SUA subminează stabilitatea RM și pacea în Transnistria pentru a domina regiunea (în care, oricum, nu ar avea ce căuta).

NARAȚIUNE/NARAȚIUNI: 1. Occidentul se amestecă în treburile interne ale Republicii Moldova și, in extenso, în spațiul ex-sovietic (considerat în continuare zonă de influență a Rusiei). 2. SUA caută să influențeze rezultatul alegerilor din Republica Moldova. 3. Occidentul/SUA subminează stabilitatea RM (împiedică o coaliție PAS – PSRM) dar și un eventual proces de pace în Transnistria, unde Rusia vrea reglementare.  

CONTEXT/ETOS LOCAL: Narațiunea Occidentului care caută să destabilizeze și să își aducă sub control statele din fostul spațiu sovietic prin revoluții colorate sau tentative de fraudare a alegerilor (în Republica Moldova se folosește, alternativ sau simultan, și România) nu este nouă în regiune, fiind una dintre temele favorite ale Kremlinului; pe lângă numeroase utilizări în trecut – legate de Federația Rusă, Ucraina, Republica Moldova în 2009 etc. – a fost reluată în 2020 în cazul Belaursului, iar acum în cel al Republicii Moldova. Avantajul acestei narațiuni este că e extrem de vehiculată și extrem de cunoscută, dată fiind ponderea pe care o are pe piața mass-media rusească, care o promovează.

Pe de altă parte, în contextul campaniei electorale de la Chișinău, au fost ridicate semne de întrebare cu privire la o posibilă tentativă de fraudare a rezultatului cu ajutorul alegătorilor din Transnistria, în condițiile în care regiunea separatistă este ferm pro-rusă, la fel ca și președintele Igor Dodon; de altfel, și cu ocazia unor scrutine anterioare, atât în 2016 cât și în 2019, au existat suspiciuni cu privire la transnistreni, aduși cu autobuzul să voteze. În condițiile în care regiunea este separată de 3 decenii de Republica Moldova, iar acea parte a populației care s-a arătat interesată de apartenența la aceasta, procesul politic de peste Prut etc. a fost întotdeauna ținta autorităților separatiste care au încercat să pună piedici oricăror manifestări care sugerează apartenența la Chișinău, este bizar ca brusc transnistrenii să voteze în masă în alegerile din RM.

Interviul lui Lavrov a apărut la scurt timp după un interviu al ambasadorului SUA la Chișinău, Dereck Hogan, în care principalul mesaj este că SUA își doresc alegeri corecte în R. Moldova. Interviul lui Hogan a fost dat pe 11 octombrie pentru portalul Newsmaker care are, cu predilecție, ca public-țintă vorbitorii de limbă rusă din R. Moldova.

De asemenea, subsecretarul de stat pentru afaceri politice al SUA, David Hale, i-a sunat  pe 9 octombrie pe președintele R. Moldova, Igor Dodon, și cu fostul prim-ministru Maia Sandu pentru a discuta despre alegerile prezidențiale din 1 noiembrie în Moldova.

În apeluri separate, subsecretarul Hale a subliniat importanța unui proces electoral liber și echitabil care să respecte voința poporului, inclusiv condiții de concurență echitabile pentru toți candidații, eliminarea sprijinului ilegal extern pentru campaniile politice și accesul imparțial la masă mass-media în conformitate cu legile R. Moldova.

OBIECTIV: Combaterea, din timp, a oricăror posibile proteste generate de eventuale fraude în alegeri sau de un vot excesiv în Transnistria. Mobilizarea simpatizanților proruși și stataliștii, ambele categorii cu viziuni anti-occidentale.

DE CE SUNT FALSE NARAȚIUNILE: Nu se aduce nicio probă despre o eventuală implicare a SUA în alegerile din Republica Moldova. Spațiul ex-sovietic este format oricum din state independente, după destrămarea URSS, iar pretenția Moscovei ca acest spațiu să fie considerat sfera sa de influență încalcă legislația internațională; în plus, nu există vreun acord formal sau vreo înțelegere informală care să îi dea Federației Ruse vreun drept asupra acelui spațiu.

În ceea ce privește subminarea stabilității Republicii Moldova prin blocarea unei alianțe PSRM – PAS, într-adevăr cele două formațiuni au format pentru scurt timp o coaliție împotriva oligarhului Vlad Plahotniuc, dar la numai câteva luni de la preluarea guvernării PSRM a răsturnat PAS de la putere, atunci când guvernul Maia Sandu a decis să-și asume răspunderea pe numirea unui Procuror General indepedendent, după ce PSRM trucase numirile anterioare în funcțiile cheie, acolo unde au fost puși ex-consilierii lui Igor Dodon (Centrul Național Anticorupție, Serviciul de Informații și Securitate, etc.)

Federația Rusă nu a transmis vreun semnal că este în mod real interesată de o reglementare a conflictului în Transnistria, cu o singură excepție – a sprijinit o variantă care ar permite federalizarea Republicii Moldova. Deși Rusia a fost parte a conflictului și încă are forțe pe teritoriul Republicii Moldova, pe care refuză să le retragă în ciuda angajamentelor proprii și a presiunilor comunității internaționale, caută să se poziționeze ca un mediator onest (honest broker) al conflictului. Moscova susține ferm însă regimul separatist nerecunoscut de comunitatea internațională, contribuind, de pildă, la plata pensiilor și furnizând gaz Transnistriei pe care, însă, i-l impută Republicii Moldova, a cărei datorie externă crește, în acest fel, substanțial. Mai mult, regiunea separatistă transnistreană este o platformă de contrabandă în regiune de care profită oameni de afaceri ruși apropiați Kremlinului (vezi Igor Ceaika, fiul fostului Procuror General al Rusiei).

În sfârșit, în ceea ce privește opoziția americană față de varianta unei alianțe PSRM/PAS, SUA a participat în format tripartit SUA-UE-Rusia la negocierile pentru debarcarea oligarhului Vlad Plahotniuc și a guvernului său pe 14 iunie 2019, care a fost urmată de venirea la putere a acelei coaliții „împotriva firii”.

SÂMBURE DE ADEVĂR: SUA s-a pronunțat constant în favoarea reformării Republicii Moldova și a orientării acesteia către democrațiile liberale cu economii de piață funcționale; o preferință pentru forțele politice care își asumă un astfel de model este, așadar, naturală.

CUI ÎI SERVEȘTE NARAȚIUNEA/SERVESC NARAȚIUNILE: Forțelor politice proruse din Republica Moldova, dar și retoricii anti-occidentale a Moscovei

REACȚII OFICIALE: Liderul Partidului Liberal, Dorin Chirtoacă, candidat la președintie, a condamnat declarațiile făcute de ministrul de Externe al Federației Ruse, Serghei Lavrov, cu privire la Moldova.

Chirtoacă a precizat că declarațiile lui Lavrov sunt jignitoare și contravin Constituției R. Moldova. 

Mădălin Necșuțu