26 oct.

„Moldova trebuie să se poată apăra când Rusia va fi atacată”

Rusia este singură în fața amenințării a 50 de puteri, iar Moldova trebuie să fie capabilă să se apere cu rachete Iskander când Rusia va fi atacată, pentru că poate fi o țintă indirect/accidental.

ȘTIRE/ȘTIRI: Moldova ar trebui să ceară Rusiei amplasarea sistemelor Iskander

„În imediata vecinătate a granițelor Moldovei ia amploare un mare conflict regional, legat de promisiunea Turciei de a ajuta Ucraina în întoarcerea Crimeii. În această situație, autoritățile țării noastre trebuie să adopte o decizie privind încheierea unui acord politico-militar cu Rusia și să îi ceară să amplaseze pe teritoriul nostru mijloace preventive corespunzătoare: complexe Iskander, mijloace moderne de detectare și distrugere la distanțe mari, de neutralizare a dronelor, ceea ce va contribui la menținerea păcii în regiune. Această opinie a fost exprimată pe pagina sa din rețeaua socială de către Anatol Plugaru, deputat în Parlamentului Moldovei de prima legislatură, care a semnat Declarația de independență, fost președinte al KGB, ex-ministru al Securității Naționale, fost vice-ministru al Afacerilor Externe.[…] În opinia sa, are loc un atac la scară largă asupra Rusiei. 50 împotriva unuia și, în această situație, obiectivul principal al autorităților moldovenești, a Parlamentului, a Președintelui și a Guvernului, este de a lua măsuri imediate și urgente pentru a spori la maxim securitatea propriului teritoriu.”

SURSE:Noi.md
AFILIERE POLITICĂ:Apropiat PSRM
DATA APARIȚIEI:25 – 10
PUBLIC ȚINTĂ:Publicul suveranist, filo-rus, suspicios față de Occident
CUI SERVEȘTE:Igor Dodon, Kremlin
NARAȚIUNE CHEIE:Moldova trebuie să se poată apăra când Rusia va fi atacată

NARAȚIUNI: 1. Rusia este o cetate asediată, aflată sub amenințarea Occidentului. 2. Rusia poate fi ținta unei agresiuni a unei puteri NATO (Turcia) în Ucraina. 3. Republica Moldova trebuie să fie capabilă să se apere în cazul unui astfel de conflict, mai ales că un al doilea stat NATO – România – se află la granițele sale.

CONTEXT/ETOS LOCAL: Ideea unei amplasări avansate a sistemelor Iskander nu este nouă; Rusia a insistat constant că are dreptul să disloce astfel de rachete (care sunt capabile să poarte și focoase nucleare) în enclava sa Kaliningrad, ca răspuns la scutul anti-rachetă din Polonia și România, Crimeea și Marea Neagră și a și trimis acolo unități; au mai fost vehiculate Crimeea și au avut loc exerciții în care s-a testat atacarea unor nave din Marea Neagră. În ceea ce privește Republica Moldova, fostul lider al regiunii separatiste Transnistria, Igor Smirnov, a spus în 2010 că regiunea e gata să găzduiască sisteme Iskander destinate scutului (inactiv atunci) din România, dar Moscova nu a luat vreo măsură în acest sens, mai ales că era vorba de amplasarea în afara teritoriului său, ceea ce ar fi fost interpretat ca un act ostil de către NATO.

O narațiune promovată intens în spațiul mediatic rusesc este că Occidentul (cu accentul pus pe Statele Unite) reprezintă un pericol și este o forță agresivă, acaparatoare – practic e o preluare a discursului despre „imperialism” din perioada Războiului Rece. Narațiunea respectivă, deja familiară în Republica Moldova, a fost pusă în context local în actuala campanie electorală, când s-a vorbit despre intenția SUA/UE de a organiza o revoluție portocalie. Nevoia de apărare a țării este, dat fiind pericolul, implicită, iar Rusia este prezentată drept un garant – acum și militar – al suveranității Republicii Moldova.

Anatol Plugaru, deputat (1990-1994) și ministru al Securității Naționale (1991-1992) nu reprezintă vreo forță politică în Republica Moldova.

OBIECTIV: Mobilizarea electoratului suveranist cu ajutorul „pericolului” din afară; prezentarea Rusiei (a „Lumii ruse”) ca o cetate aflată sub asediu, dar și ca singurul garant al securității Republicii Moldova.

DE CE SUNT FALSE NARAȚIUNILE: Sistemele Iskander nu sunt defensive ci ofensive, menite să lovească ținte aflate pe alt teritoriu (spre deosebire, de pildă, de sistemul rusesc S-400, care este antiaerian și ar putea fi eficient împotriva unor rachete care își greșesc ținta). Susținerea Turciei pentru populații turcofone – azeri, tătarii din Crimeea – nu implică ostilitate sau agresiune față de Rusia; din contră, relațiile dintre Moscova și Ankara sunt relativ bune, cel puțin după tentativa de puci împotriva lui Recep Tayyip Erdogan, iar diferendele din anumite dosare – Siria, Libia – au fost depășite cu succes. Anexarea Crimeei de către Rusia a reprezentat un act ilegal și o agresiune a unui stat împotriva altui stat independent, astfel încât nu este recunoscută de comunitatea internațională, iar Turcia nu face decât să meargă pe această linie. NATO nu funcționează ca un monolit, iar deciziile Turciei nu implică neapărat alianța – din contră, Ankara a trecut, în ultimii ani, prin tensiuni cu mai mulți aliați, între care Statele Unite, Grecia și Franța. Federația Rusă nu nu este o cetate sub asediu, asaltată de forțe externe ci, din contră, în ultimii ani s-a comportat ca un agresor regional, prin invaziile Georgiei și Ucrainei, atacul cibernetic asupra Estoniei, hărțuielile constante în zona Mării Baltice etc. Republica Moldova este un stat neutru, iar capacitatea sa militară este una redusă, la fel și resursele necesare pentru a întreține o forță dotată cu echipamente modern; în plus, statutul neutru ar trebui să o scutească de agresiuni externe (o astfel de agresiune a avut loc, la începutul anilor ’90, când Federația Rusă a sprijinit forțele separatiste din Transnistria, deci pericolul, dacă există vreunul, nu vine din zona NATO).

SÂMBURE DE ADEVĂR: Turcia este implicată indirect în conflictul din Azerbaidjan și s-a vorbit despre pericolul unei extinderii acestui conflict dacă Armenia este atacată direct și Rusia intervine în virtutea acordului de securitate pe care îl are cu Erevanul. Recep Tayyip Erdogan a declarat (în repetate rânduri, nu doar săptămâna aceasta) că Turcia nu va recunoaște niciodată anexarea Crimeei.

Cătălin Gomboș

Fake news, dezinformare, kompromat și discurs instigator la ură în campania electorală pentru alegerile prezidențiale din Republica Moldova.
Un proiect susținut de Ambasada Canadei în România, Bulgaria și Republica Moldova