22 Oct

Natalia Voinotinschi

fotoMi-au plăcut oamenii Stagiului. Dincolo de faptul că m-au impresionat cu experiența și felul lor de a fi, lectorii m-au ajutat să mă determin ce vreau să fac mai departe și cum să o fac altfel și bine. Vreau ca Stagiul să continue. Mulțumesc Alianței Internaționale a Jurnaliștilor Români pentru această oportunitate și recomand această experiență tuturor tinerilor jurnaliști!

 redactor, Teleradio Moldova

17 Sep

Stagiile AIJR continuă la Iași: de la teorie la practică

Stagiile de profesionalizare pentru jurnaliști organizate de Alianța Internațională a Jurnaliștilor Români (AIJR) continuă, la Iași, iar tinerii jurnaliști din Republica Moldova și Ucraina au avut zilele trecute noi experiențe jurnalistice teoretice și practice.

Aceștia au putut „fura” din nou meserie de la lectorii din București și Iași, jurnaliști cu o o bogată carieră în toate mediile jurnalistice, sau de la oameni cu experiență în comunicare și jurnalism precum purtătorul de cuvânt al Administrației Prezidențiale a Republicii Moldova, Vlad Țurcanu. „Trebuia să vii cu jumătate de ora înainte de sedința redacțională: Veneai și arătai că ești deja documentat. Redactorul-șef spunea atunci: tu faci subiectul! Tot timpul trebuie să ai subiecte. Dacă ai interes, le scoți și din piatra seacă. La începtul te ajută insistența, apoi flerul”, le-a povestit Vlad Țurcanu tinerilor jurnaliști despre începuturile carierei de peste 20 de ani în jurnalism și comunicare.

Printre lectori s-au aflat și coordonatorii revistei literare „Timpul” din Iași, iar cursurile ținute de Daniel Șandru, profesor universitar doctor la Facultatea de Științe Politice și Administrative a Universității „Petre Andrei” din Iași; George Bondor, redactor-șef „Timpul” și conferențiar universitar la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” și Sorin Bocancea, profesorul de Științe Politice și comentaror la blogurile „Adevărul”. Aceștia le-a vorbit despre jurnalismul literar, comentariu politic și manipularea în jurnalism. „Politica este facută în marile aglomerări urbane. Ideologia trebuie să aiba priză la mase”, le-a explicat Sorin Bocancea care a făcut o parelelă interesantă între clasa politică din România și cea din Republica Moldova, ambele izvorâte la începuturile anilor `90 din aceeași ideologie comunistă. Daniel Șandru i-a îndrumat pe tinerii jurnaliști să-și mențină obiectivitatea jurnalistică. De asemenea, scriitorul și publicistul ieșean Cătălin Mihuleac le-a vorbit despre pamflet și tehnicile de redactare ale acestuia.

AIJRTVRIasi

În studiourile TVR Iași

A urmat apoi o serie de cursuri și practică în studiorile TVR Iași, sub îndrumarea directorului acestei instituții, Carmen Olaru și a echipei pe care o conduce. Jurnaliștii au putut merge pe teren împreună cu reporterii TVR Iași, au filmat, au montat și au participat la emisiuni în direct. Directorul TVR Iași, Carmen Olaru, le-a vorbit stagiarilor despre realizarea mai multor tipuri de reportaje și interviuri, modalități de abordare a interlocutorului si aspecte ce țin de identificarea subiectului unui material jurnalistic. Totodată, cursanții au avut ocazia de a viziona o serie de reportaje și interviuri realizate de TVR Iași ce au fost premiate la mai multe concursuri naționale. Despre reportaj le-a vorbit și Irina Păcurariu, una dintre specialiștii acestui gen în România cu zeci de reportaje și documentare realizate în România, Europa și SUA. De asemenea, aceștia au putut viziona și analiza din punct de vedere tehnic o serie de reportaje de la româncele plecate la muncă în străinătate, până la studenți români de succes din cele mai prestigioase universități ale lumii din SUA și Marea Britanie.

Nu în cele din urmă, prefesorul universitar, Daniel Condurache, i-a invitat pe tinerii jurnaliști participanți la stagiile de pregătire profesionale ale AIJR în incinta muzeului Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, acolo unde le-a vorbit despre evoluția presei în zona online-ului și a trecut în revistă mai multe aspecte ce țin de ceea ce se numește „new media”.

AIJRCondurache

Semnal de alarmă: oligarhizarea presei de peste Prut

Președintele AIJR și jurnalistul TVR, Marian Voicu, a precizat că unul dintre scopurile principale ale stagiului este profesionalizarea jurnaliștilor din Republica Moldova, în contextul „oligarhizării” accentuate a presei de peste Prut. „Ne-am dorit să facem un schimb de experiență pentru a ajuta tinerii jurnaliști din Republica Moldova să se perfecționeze și să facă un schimb de experiență cu cei din România. Am invitat jurnaliști cu experiență de peste 20 de ani să povestească despre experiența lor în acest domeniu”, a precizat președintele AIJR, Marian Voicu, citat de Agora.md.

Stagiul de formare în jurnalism se află la a doua ediție, iar organizatorii au pregătit un program care să conțină atât o parte teoretică, cât și una pratică la mai multe instituții media din Iași. Proiectul este finanţat de Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni, instituție aflată în subordinea Ministerului Afacerilor Externe (MAE).

 

 

26 Aug

CHIOŞCUL DE ZIARE – Ediția a II-a

ziua-limbii-romane

 

Vă invităm joi, 27 august, ora 18, la Clubul Ţăranului Român, pentru a participa la cea de a doua ediție a „Chioşcului de ziare”. Aveți la îndemână publicații din R.Moldova, Bucovina, Ținutul Herța, Sudul Basarabiei, Voievodina şi Ungaria.

Presa de limbă română va putea fi consultată până duminică, 6 septembrie 2015.

19 Iul

AIJR organizează a doua ediție a stagiilor pentru jurnaliştii din România şi Ucraina

 

aijr

Alianţa Internaţională a Jurnaliştilor Români organizează un stagiu de formare profesională de 10 zile pentru 9 jurnalişti români din Republica Moldova şi unul din Ucraina.

Scopul stagiului este de a contribui la profesionalizarea presei din comunităţile româneşti.

Lectorii sunt jurnalişti cu experienţă de la TVR, Curentul, Ziarul de Iaşi, profesori de la Universitatea din Iaşi şi Serviciul German de Schimb Academic (DAAD) .

Sunt eligibili jurnaliştii cu vârsta sub 30 de ani şi cu experienţă de cel puţin 2 ani în presă.

Aplicaţiile trebuie să includă:

- CV;
- 2 articole de presă (print, electronică, video sau audio);
- Recomandare;
- Scrisoare de intenţie;
- Aprobarea şefului direct pentru a participa la stagiu.
Stagiul va avea loc la Iaşi, în perioada 11 – 20 septembrie 2015.

AIJR acoperă cheltuielile de deplasare, cazare şi masă.

Aplicaţiile trebuie trimise la aliantajurnalistilor@gmail.com până la 30 august 2015.
Rezultatele vor fi anunțate în 3 septembrie 2015.
Proiectul este finanţat de Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni.

logo_template_DPRP_RO

27 Mar

Tezaurul României de la Moscova. Inventarul unei istorii de 100 de ani

Facultatea de Istorie a Universității Bucureşti organizează în 1 aprilie, ora 15, în amfiteatrul Nicolae Iorga, proiecția documentarului “Tezaurul României de la Moscova. Inventarul unei istorii de 100 de ani”, realizat de Marian Voicu.

Proiecția va fi urmată de o dezbatere.

Participă:

prof. univ. dr. Ioan Scurtu – fost preşedinte al părții române a Comisiei mixte româno-ruse (2004-2012)
amb. (r) Ion Bistreanu
prof. univ. dr. Adrian Cioroianu
prof. univ. dr. Mihai Retegan
Dorin Matei – redactor-şef al revistei Magazin Istoric
Marian Voicu – jurnalist

Intrarea este liberă în limita locurilor disponibile

26 Mar

2% PENTRU AIJR!

AFIS 2 LA SUTA-page-001

Asociaţia Alianţa Internaţională a Jurnaliştilor Români (AIJR) este o organizaţie non-profit care are ca scop susţinerea presei de limbã română din afara României, a jurnaliştilor de limbă română care îşi desfăşoară activitatea, temporar sau permanent, în afara graniţelor României.

Transmedia este o platformã multimedia dedicatã problematicii comunitãţilor româneşti din afara graniţelor României. Apare cu contribuţia editorialã a jurnaliştilor români din vecinãtatea României şi din diaspora.

Cum vă puteţi implica:
Prin redirecţionarea a 2% din impozitul pe venit puteţi fi parte a acestui proiect.
Prevederea 2% este un mecanism de transparenţă fiscală prin intermediul căruia contribuabilii persoane fizice pot să direcţioneze 2% din impozitul lor pe venit către o organizaţie neguvernamentală (asociaţie sau fundaţie).
Direcţionarea a 2% din impozitul pe venit nu este o donaţie! Este vorba de o sumă datorată statului (ca impozit).

Ce trebuie să faceţi:
Completaţi AIJR FORMULAR 230 completat dacă în anul 2015 aţi avut venituri din salariu sau AIJR FORMULAR 200 COMPLETAT dacă anul trecut aţi avut venituri din alte surse (activităţi independente, cedarea folosinţei bunurilor, profesii liberale, drepturi de proprietate intelectuală etc).

Formularele sunt deja completate cu datele Asociaţiei Alianţa Internaţională a Jurnaliştilor Români!
Vă rugăm doar să completaţi cu majuscule, de mână, datele personale şi să le semnaţi.
Adresa la care trebuie trimise sau depuse declaraţiile se poate găsi AICI (alegerea ANAF-ului potrivit se face după adresa din buletin).
Data limită pentru ajungerea declaraţiilor este 25 mai 2016.

• Denumire entitate nonprofit/unitate de cult: ASOCIAȚIA ALIANȚA INTERNAȚIONALĂ A JURNALIŞTILOR ROMÂNI
• Cod de identificare fiscală a entităţii nonprofit/unităţii de cult: 32311471
• Cont bancar (IBAN): RO 26 BTRL RONCRT 02 1635 7301, Banca Transilvania, Agenţia Ştirbei Vodă, Calea Ştirbei Vodă, nr. 97-99,
Bucureşti

18 Mar

Club de Discuții: ISLAMUL ÎN 3 TEME

Invitat: Cătălin Gomboş

20 martie, ora 19
Londophone, str. Zalomit, nr. 2

http://www.londophone.ro/

11071652_825937890810137_4310776902910013200_n
Evenimentele din Orient din ultima perioadă și în special din ultimul an ne amintesc că pentru majoritatea europenilor, Asia, Asiile sînt un teren necunoscut. Știm cîte ceva despre Islam, despre Turcia – cea mai la îndemînă Asie, despre bucătăria libaneză. Ne place humusul și ne place să facem observații celor care-i numesc pe iranieni ”arabi”. Sînt persani, bă!

Am urmărit și urmărim prezențele militare occidentale și războaiele civile din lumea orientală. Cînd avem mai multă răbdare, chiar ne așezăm să mai citim cîte ceva despre lumea drogurilor din Afganistan și în ce fel a fost aceasta modelată de prezența militară sovietică și acum americană acolo. Ne mai uităm la ce se mai întîmplă în Egipt. Mai dăm intrăm pe Wiki să vedem cine sînt ”copții” ăștia. Și cam atît.

Ce vă propunem pentru vineri seara este o prezentare a trei subiecte privind lumea musulmană și Orientul Mijlociu.

Ne bucură mult că prezentarea este adusă de Cătălin Gomboș, un vechi prieten de-al nostru, pe care cu siguranță îl cunoașteți cel puțin din vedere.

Cătălin citește și redactează știri la RRC și este unul dintre puținii jurnaliști specializați în Orient, pe care îi avem în țară.

Bine, bine, dar ce-l face pe Cătălin un om în care să avem încredere cînd ne vorbește despre Orient? Păi. Mai întîi că a făcut grădinița și primul an de școală în Libia, unde, la un moment dat i-a dat un buchet de flori lui Ghaddafi. A revenit apoi în perioada liceului în Kuwait (Școala Internațională Pakistaneză, unde a studiat istoria și geografia Pakistanului) și Irak (Școala Internațională Baghdad, distrusă, ulterior, în timpul războiului).

Cele mai interesante povești, însă, Cătălin le are de cînd a mers în calitate de corespondent de război în anii 2000 în Kuwait, Irak și Afganistan. Pe mulți dintre corespondenții pe care îi vedem pe posturile TV internaționale Cătălin îi cunoaște pentru că a împărțit cu ei ultimul whiskey și s-au adăpostit împreună de gloanțe prin clădiri care nu mai există.

În speranța că te-am convins că ai cu cine sta de vorbă, te așteptăm vineri, să aflăm despre principalele dogme ale Islamului, despre ce este Califatul și care-i treaba cu auto-proclamatul stat islamic. Deși va veni pregătit de-acasă, Cătălin se va bucura să-l întrerupeți și să-i puneți întrebări.

Vă așteptăm cu drag!

11 Mar

Mădălin Necşuţu, Premiul Special al Juriului la Gala Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România (UZPR)

UZP a premiat cele mai bune producții de presă scrisă și on-line, de radio și televiziune. Premiile au fost acordate ieri, 9 martie, într-un cadru festiv, la Institutul Cultural Român din Capitală, un partener al UZPR în realizarea a numeroase proiecte culturale de prestigiu.

MADALIN
Mădălin Necşuţu, vicepreşedinte al Asociaţiei Internaţionale a Jurnaliştilor Români (AIJR), a primit Premiul Special al Juriului, pentru analizele sale din “Kiev Post”.
Mădălin Necşuţu este redactor şef-adjunct al ziarului Curentul. El face parte din echipa redacțională a platformei www.eTransmedia.ro şi mai scrie pentru EvZ Moldova şi Revista Nouă din Chişinău.

foto-ICR-300x225

09 Mar

Ina Guțu a câştigat o bursă JTI

 

poza

După absolvirea stagiului de formare organizat de AIJR la Iași, Ina Guțu, reporter la Radio România Chișinău, a devenit marea câștigătoare a Burselor JTI pentru Jurnaliști, ediția 2014-2015.

Timp de trei săptămâni, în primăvara lui 2015, la Bruxelles, ea va urma cursuri de pregătire în cadrul unor prestigioase organizații de presă europene precum Reuters, RFI, Euractiv sau Euronews.

24 Feb

„Scenariul transnistrean”, tras la indigo pentru Ucraina

„Scenariul transnistrean” riscă să fie aplicat cu succes de Federația Rusă și în cazul părții de est a Ucrainei, acolo unde un armistițiu fragil semnat recent la Minsk este momentan în vigoare.

2015_03_03_dsc01977_rsz_crp (1)

Aceasta a fost poate cea mai puternică concluzie a dezbaterii de luni seară, de la Muzeul Țăranului Român, ce a urmat după vizionarea filmului `Masacrul Inocenților`, al regizorului basarabean Victor Bucătaru. Evenimentul a fost organizat de Alianța Internațională a Jurnaliștilor România (AIJR), în parteneriat cu Institutul `Fratii Golescu` și Acțiunea 2012. Difuzarea filmului a avut ca scop comemorarea a 23 de ani de la războiul de pe Nistru, atunci când și-au pierdut viața câteva sute de oameni și alte câteva mii au fost răniți, foarte multe fiind chiar din rândul civililor. „Filmul nu este o analiză politică, filmul acesta este despre acești inocenți care nu erau echipați corespunzător pentru luptă. Aveau un automat (pușcă automată – n.r.) la 2-3 oameni și erau costumați în echipament de zidari. Filmul este pentru ei și pentru copii lor”, a declarat Sorin Bucătaru, fiul regizorului Victor Bucătaru (decedat în august 2013 – n.r.). El a mai spus că dorința tatălui său a fost să lasă o mărturie despre condițiile grele în care basarabenii și-au apărat pământul, în special trupele de voluntari despre care nici măcar Chișinăul nu știa foarte multe despre existența lor. Sorin Bucătaru a declarat că a avut probleme în a rula acest film la Chișinău, unde autoritățile și în 2013 au dat dovadă de instituirea unui fel de embargo în difuzarea unor astfel de imagini despre memoria celor care au luptat atunci. „Trăim o mare dezamăgire fața de cu ce ne-am ales, și noi și băieții pe care îi veți vedea în film”, a mai spus Sorin Bucătaru.

Generalul Ion Coștaș, fost ministrul de Interne și al Apărării în perioada 1990-1992, a declarat cu această ocazie că atunci când a ajuns la Ministerul de Interne, acolo un existau decât pistoale în dotarea poliției. De armată nici nu putea și vorba, efectivele fiind extrem de puține, neinstruite și prost echipate. „La Ministerul de Interne era doar pistoale și am adus șase camioane de puști Kalașnicov”, a declarat generalul Costaș. El a mai spus că și Armata a 14-a, condusă atunci de generalul Aleksandr Lebedev, s-a implicat în lupte, deoarece Lebedev considera că regiunea transnistreană este „Uniunea Sovietică”. El a mai povestit și episod capturării lui Igoe Smirnov și aducerea sa în beciul Ministerului de Interne de la Chișinău, de acolo de unde a fost eliberat la insistențele Moscovei și slăbiciunea politicienilor de atunci de la Chișinău, sub promisiunea ca acesta să nu se implice în politică ulterior. La nici două luni distanță, Smirnov avea să devină liderul auto-proclamat al regiunii pe care avea să o conducă preț de două decenii. El a mai explicat că ceea ce se întâmplă acum în estul Ucrainei urmează pașii unui scenariu clasic al Moscovei care ar pregăti ideologic terenul pentru destrămarea Ucrainei, pentru ca mai apoi să lucreze prin serviciile sale speciale pentru destabilizarea politică a guvernului de la Kiev. „Liderii de la Kremlin mint de crapă pietrele”, a declarat acesta.

La rândul său, fostul premier al Republicii Moldova din acea perioadă, Mircea Druc, a declarat că în ciuda pierderii războiului trasnistrean și crearea unui aparat de conducere în regiunea de peste Nistru, Chișinău este învingătorul imagologic. „Noi suntem câștigătorii războiului de pe Nistru. Miza a fost atunci păstrarea URSS, păstrarea unei reminescențe a „statului sovietic de aur”. Acestea au dispărut ulterior, deoarece se dorea crearea statului Rusia-Ucraina-Belarus”, a declarat Druc. El a mai spus că Federația Rusă va suporta, în viitor apropiat, o nouă undă seismică care va duce la o nouă dezmembrare a ei. La dezbaterea de luni seară, generalul în rezervă Mircea Chelaru, fost șef al Statului Major General, a declarat că, în ciuda lipsei de echipament militar, cei care au luptat de partea Chișinăului în acel război au avut reacția unui popor demn, în special voluntarii care au mers pe front.