11 Iul

STAGIU DE FORMARE PENTRU TINERI JURNALIŞTI DIN REPUBLICA MOLDOVA – EDIŢIA a III-a

ANUNT STAGIU 3 mic

AIJR organizează a treia ediție a stagiilor pentru tineri jurnalişti din Republica Moldova

STAGIU DE FORMARE PENTRU TINERI JURNALIŞTI – EDIŢIA A III-a

Alianţa Internaţională a Jurnaliştilor Români organizează un stagiu de formare profesională de 10 zile pentru 10 jurnalişti români din Republica Moldova.

Lectorii sunt jurnalişti cu experienţă de la TVR, TVR Iași, Radio România, Ziarul de Iaşi, profesori de la Universitatea Al. I. Cuza din Iaşi.

Sunt eligibili jurnaliştii cu vârsta sub 35 de ani şi cu experienţă de cel puţin 2 ani în presă.

Aplicaţiile trebuie să includă:

- CV;
– 2 articole de presă (print, electronică, video sau audio);
– Recomandare;
– Scrisoare de intenţie;
– Aprobarea şefului direct pentru a participa la stagiu.

Stagiul va avea loc la Iaşi, în perioada 9 – 18 septembrie 2016.

AIJR acoperă cheltuielile de deplasare, cazare şi masă.

Aplicaţiile trebuie trimise la aliantajurnalistilor@gmail.com până la 25 august 2016.
Rezultatele vor fi anunțate în 1 septembrie 2016.

Proiectul este finanţat de Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni din Ministerul Afacerilor Externe.

DRP LOGO SIGLA

09 Mai

2% PENTRU AIJR

AFIS 2 LA SUTA-page-001

Asociaţia Alianţa Internaţională a Jurnaliştilor Români (AIJR) este o organizaţie non-profit care are ca scop susţinerea presei de limbã română din afara României, a jurnaliştilor de limbă română care îşi desfăşoară activitatea, temporar sau permanent, în afara graniţelor României.

Transmedia este o platformã multimedia dedicatã problematicii comunitãţilor româneşti din afara graniţelor României. Apare cu contribuţia editorialã a jurnaliştilor români din vecinãtatea României şi din diaspora.

Cum vă puteţi implica:
Prin redirecţionarea a 2% din impozitul pe venit puteţi fi parte a acestui proiect.
Prevederea 2% este un mecanism de transparenţă fiscală prin intermediul căruia contribuabilii persoane fizice pot să direcţioneze 2% din impozitul lor pe venit către o organizaţie neguvernamentală (asociaţie sau fundaţie).
Direcţionarea a 2% din impozitul pe venit nu este o donaţie! Este vorba de o sumă datorată statului (ca impozit).

Ce trebuie să faceţi:
Completaţi AIJR FORMULAR 230 completat dacă în anul 2015 aţi avut venituri din salariu sau AIJR FORMULAR 200 COMPLETAT dacă anul trecut aţi avut venituri din alte surse (activităţi independente, cedarea folosinţei bunurilor, profesii liberale, drepturi de proprietate intelectuală etc).

Formularele sunt deja completate cu datele Asociaţiei Alianţa Internaţională a Jurnaliştilor Români!
Vă rugăm doar să completaţi cu majuscule, de mână, datele personale şi să le semnaţi.
Adresa la care trebuie trimise sau depuse declaraţiile se poate găsi AICI (alegerea ANAF-ului potrivit se face după adresa din buletin).
Data limită pentru ajungerea declaraţiilor este 25 mai 2016.

• Denumire entitate nonprofit/unitate de cult: ASOCIAȚIA ALIANȚA INTERNAȚIONALĂ A JURNALIŞTILOR ROMÂNI
• Cod de identificare fiscală a entităţii nonprofit/unităţii de cult: 32311471
• Cont bancar (IBAN): RO 26 BTRL RONCRT 02 1635 7301, Banca Transilvania, Agenţia Ştirbei Vodă, Calea Ştirbei Vodă, nr. 97-99,
Bucureşti

13 Mar

Journalism and International Affairs II

Data: 17 martie 2016, ora 18:00
Loc: Fundaţia Dignitas, Strada Anton Pann, nr. 21

Afis JIA II_000001

IRR și AIJR, în parteneriat cu Fundaţia Dignitas, își doresc să (re)aducă pe același palier al atenției știrile de politică externă cu cele de politică internă, prin conectarea liderilor de opinie și echipelor de producție care se ocupă în mod profesionist de producţiile cu subiecte externe, cu scopul de a împărtăși experienţe din domeniu şi de a evidenţia importanţa acestui sector.

Primul eveniment JIA a avut ca invitați experți pe o arie variată de subiecte precum criza din Republica Moldova, scandalul Volkswagen, criza refugiaților sau lupta contra ISIS.
Pentru a doua dezbatere JIA, propunem un concept similar: o dezbatere care sa abordeze o serie de subiecte internaționale, interconectate și cu un impact major atât pentru sistemul internațional, cât și pentru România.

Obiective
1. Facilitarea dezbaterii publice pe tema relației dintre mass-media din România și politica externă
2. Aducerea în atenţie a importanţei informaţiilor externe şi încurajarea jurnalismului de politică externă
3. Împărtășirea de experiențe complete (echipe de producție, analiști, reporteri de teren)
4. Stimularea interesului publicului în zona informării asupra subiectelor internaţionale

Desfășurare JIA II
Evenimentul va lua forma unei dezbateri care va marca trei componente:
1. Uniunea Europeană -Ce face(m) cu frontierele?
a. Uniunea Europeană s-a confruntat în ultima perioadă, cu o serie de crize care au ridicat întrebări despre capacitatea de reacție a Bruxelles-ului, despre coeziunea statelor membre și chiar despre viabilitatea construcției europene. Printre acestea (războiul din Ucraina, criza economică din Grecia, posibila ieșire din Uniune a Marii Britanii, creșterea în sondaje a partidelor populiste sau eurosceptice), valul de refugiați proveniți din Orientul Mijlociu a avut un impact şi efecte cu ecouri aparte. Ce se întâmplă cu/la frontierele U.E.? Care ar fi costurile unei eventuale dispariții, chiar și temporare, a libertății de circulație în spațiul Schengen?
b. Speaker: Dan Cărbunaru, director caleaeuropeana.ro

2. Negocierile politice și războiul civil din Siria
a. Siria este cel mai complicat subiect internațional contemporan: nu doar generarea unei situații umanitare inacceptabile, ci și desfășurarea conflictului pe mai multe paliere (religios, lupta contra terorismului, geopolitic) și-au spus cuvântul. Există vreo șansă pentru soluția politică? Vor sabota Iranul și Arabia Saudită negocierile? Care este dinamica relației Rusia-Turcia (membru NATO) și cum influențează luările de poziție?
b. Speaker: Mircea Barbu, În premieră, Antena 3

3. Alegerile din S.U.A.
a. Schimbarea de leadership de la Casa Albă va avea consecințe asupra ordinii mondiale. Pe final de mandat, Obama pare să reorienteze politica externă dinspre Asia către Europa din nou. După ce vor fi prezentate câteva consideraţii despre mersul actual al alegerilor şi despre particularităţile sistemului electoral american, vom încerca să răspundem la întrebări precum:
Ce fel de președinte american ar putea face faţă provocărilor sistemice aduse de Rusia sau China, sau chiar de destrămarea proiectului european? Cum ar arăta politica externă a lui Bernie Sanders, sau Donald Trump? Outsideri sau insideri?
b. Speaker: Mihai Melinescu, TVR, fost corespondent în SUA

Ulterior, va urma o sesiune de Q&A și networking.

Public țintă (40 de participanți)
• Jurnaliști interesați sau specializați în chestiuni de politică externă
• Analiști de politică externă
• Studenți/cercetători în domeniile relații internaționale, științe politice, jurnalism, relații publice
• Diplomați, reprezentanți ai societății civile

27 Mar

Tezaurul României de la Moscova. Inventarul unei istorii de 100 de ani

Facultatea de Istorie a Universității Bucureşti organizează în 1 aprilie, ora 15, în amfiteatrul Nicolae Iorga, proiecția documentarului “Tezaurul României de la Moscova. Inventarul unei istorii de 100 de ani”, realizat de Marian Voicu.

Proiecția va fi urmată de o dezbatere.

Participă:

prof. univ. dr. Ioan Scurtu – fost preşedinte al părții române a Comisiei mixte româno-ruse (2004-2012)
amb. (r) Ion Bistreanu
prof. univ. dr. Adrian Cioroianu
prof. univ. dr. Mihai Retegan
Dorin Matei – redactor-şef al revistei Magazin Istoric
Marian Voicu – jurnalist

Intrarea este liberă în limita locurilor disponibile

26 Mar

2% PENTRU AIJR!

AFIS 2 LA SUTA-page-001

Asociaţia Alianţa Internaţională a Jurnaliştilor Români (AIJR) este o organizaţie non-profit care are ca scop susţinerea presei de limbã română din afara României, a jurnaliştilor de limbă română care îşi desfăşoară activitatea, temporar sau permanent, în afara graniţelor României.

Transmedia este o platformã multimedia dedicatã problematicii comunitãţilor româneşti din afara graniţelor României. Apare cu contribuţia editorialã a jurnaliştilor români din vecinãtatea României şi din diaspora.

Cum vă puteţi implica:
Prin redirecţionarea a 2% din impozitul pe venit puteţi fi parte a acestui proiect.
Prevederea 2% este un mecanism de transparenţă fiscală prin intermediul căruia contribuabilii persoane fizice pot să direcţioneze 2% din impozitul lor pe venit către o organizaţie neguvernamentală (asociaţie sau fundaţie).
Direcţionarea a 2% din impozitul pe venit nu este o donaţie! Este vorba de o sumă datorată statului (ca impozit).

Ce trebuie să faceţi:
Completaţi AIJR FORMULAR 230 completat dacă în anul 2015 aţi avut venituri din salariu sau AIJR FORMULAR 200 COMPLETAT dacă anul trecut aţi avut venituri din alte surse (activităţi independente, cedarea folosinţei bunurilor, profesii liberale, drepturi de proprietate intelectuală etc).

Formularele sunt deja completate cu datele Asociaţiei Alianţa Internaţională a Jurnaliştilor Români!
Vă rugăm doar să completaţi cu majuscule, de mână, datele personale şi să le semnaţi.
Adresa la care trebuie trimise sau depuse declaraţiile se poate găsi AICI (alegerea ANAF-ului potrivit se face după adresa din buletin).
Data limită pentru ajungerea declaraţiilor este 25 mai 2016.

• Denumire entitate nonprofit/unitate de cult: ASOCIAȚIA ALIANȚA INTERNAȚIONALĂ A JURNALIŞTILOR ROMÂNI
• Cod de identificare fiscală a entităţii nonprofit/unităţii de cult: 32311471
• Cont bancar (IBAN): RO 26 BTRL RONCRT 02 1635 7301, Banca Transilvania, Agenţia Ştirbei Vodă, Calea Ştirbei Vodă, nr. 97-99,
Bucureşti

18 Mar

Club de Discuții: ISLAMUL ÎN 3 TEME

Invitat: Cătălin Gomboş

20 martie, ora 19
Londophone, str. Zalomit, nr. 2

http://www.londophone.ro/

11071652_825937890810137_4310776902910013200_n
Evenimentele din Orient din ultima perioadă și în special din ultimul an ne amintesc că pentru majoritatea europenilor, Asia, Asiile sînt un teren necunoscut. Știm cîte ceva despre Islam, despre Turcia – cea mai la îndemînă Asie, despre bucătăria libaneză. Ne place humusul și ne place să facem observații celor care-i numesc pe iranieni ”arabi”. Sînt persani, bă!

Am urmărit și urmărim prezențele militare occidentale și războaiele civile din lumea orientală. Cînd avem mai multă răbdare, chiar ne așezăm să mai citim cîte ceva despre lumea drogurilor din Afganistan și în ce fel a fost aceasta modelată de prezența militară sovietică și acum americană acolo. Ne mai uităm la ce se mai întîmplă în Egipt. Mai dăm intrăm pe Wiki să vedem cine sînt ”copții” ăștia. Și cam atît.

Ce vă propunem pentru vineri seara este o prezentare a trei subiecte privind lumea musulmană și Orientul Mijlociu.

Ne bucură mult că prezentarea este adusă de Cătălin Gomboș, un vechi prieten de-al nostru, pe care cu siguranță îl cunoașteți cel puțin din vedere.

Cătălin citește și redactează știri la RRC și este unul dintre puținii jurnaliști specializați în Orient, pe care îi avem în țară.

Bine, bine, dar ce-l face pe Cătălin un om în care să avem încredere cînd ne vorbește despre Orient? Păi. Mai întîi că a făcut grădinița și primul an de școală în Libia, unde, la un moment dat i-a dat un buchet de flori lui Ghaddafi. A revenit apoi în perioada liceului în Kuwait (Școala Internațională Pakistaneză, unde a studiat istoria și geografia Pakistanului) și Irak (Școala Internațională Baghdad, distrusă, ulterior, în timpul războiului).

Cele mai interesante povești, însă, Cătălin le are de cînd a mers în calitate de corespondent de război în anii 2000 în Kuwait, Irak și Afganistan. Pe mulți dintre corespondenții pe care îi vedem pe posturile TV internaționale Cătălin îi cunoaște pentru că a împărțit cu ei ultimul whiskey și s-au adăpostit împreună de gloanțe prin clădiri care nu mai există.

În speranța că te-am convins că ai cu cine sta de vorbă, te așteptăm vineri, să aflăm despre principalele dogme ale Islamului, despre ce este Califatul și care-i treaba cu auto-proclamatul stat islamic. Deși va veni pregătit de-acasă, Cătălin se va bucura să-l întrerupeți și să-i puneți întrebări.

Vă așteptăm cu drag!

11 Mar

Mădălin Necşuţu, Premiul Special al Juriului la Gala Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România (UZPR)

UZP a premiat cele mai bune producții de presă scrisă și on-line, de radio și televiziune. Premiile au fost acordate ieri, 9 martie, într-un cadru festiv, la Institutul Cultural Român din Capitală, un partener al UZPR în realizarea a numeroase proiecte culturale de prestigiu.

MADALIN
Mădălin Necşuţu, vicepreşedinte al Asociaţiei Internaţionale a Jurnaliştilor Români (AIJR), a primit Premiul Special al Juriului, pentru analizele sale din “Kiev Post”.
Mădălin Necşuţu este redactor şef-adjunct al ziarului Curentul. El face parte din echipa redacțională a platformei www.eTransmedia.ro şi mai scrie pentru EvZ Moldova şi Revista Nouă din Chişinău.

foto-ICR-300x225

24 Feb

„Scenariul transnistrean”, tras la indigo pentru Ucraina

„Scenariul transnistrean” riscă să fie aplicat cu succes de Federația Rusă și în cazul părții de est a Ucrainei, acolo unde un armistițiu fragil semnat recent la Minsk este momentan în vigoare.

2015_03_03_dsc01977_rsz_crp (1)

Aceasta a fost poate cea mai puternică concluzie a dezbaterii de luni seară, de la Muzeul Țăranului Român, ce a urmat după vizionarea filmului `Masacrul Inocenților`, al regizorului basarabean Victor Bucătaru. Evenimentul a fost organizat de Alianța Internațională a Jurnaliștilor România (AIJR), în parteneriat cu Institutul `Fratii Golescu` și Acțiunea 2012. Difuzarea filmului a avut ca scop comemorarea a 23 de ani de la războiul de pe Nistru, atunci când și-au pierdut viața câteva sute de oameni și alte câteva mii au fost răniți, foarte multe fiind chiar din rândul civililor. „Filmul nu este o analiză politică, filmul acesta este despre acești inocenți care nu erau echipați corespunzător pentru luptă. Aveau un automat (pușcă automată – n.r.) la 2-3 oameni și erau costumați în echipament de zidari. Filmul este pentru ei și pentru copii lor”, a declarat Sorin Bucătaru, fiul regizorului Victor Bucătaru (decedat în august 2013 – n.r.). El a mai spus că dorința tatălui său a fost să lasă o mărturie despre condițiile grele în care basarabenii și-au apărat pământul, în special trupele de voluntari despre care nici măcar Chișinăul nu știa foarte multe despre existența lor. Sorin Bucătaru a declarat că a avut probleme în a rula acest film la Chișinău, unde autoritățile și în 2013 au dat dovadă de instituirea unui fel de embargo în difuzarea unor astfel de imagini despre memoria celor care au luptat atunci. „Trăim o mare dezamăgire fața de cu ce ne-am ales, și noi și băieții pe care îi veți vedea în film”, a mai spus Sorin Bucătaru.

Generalul Ion Coștaș, fost ministrul de Interne și al Apărării în perioada 1990-1992, a declarat cu această ocazie că atunci când a ajuns la Ministerul de Interne, acolo un existau decât pistoale în dotarea poliției. De armată nici nu putea și vorba, efectivele fiind extrem de puține, neinstruite și prost echipate. „La Ministerul de Interne era doar pistoale și am adus șase camioane de puști Kalașnicov”, a declarat generalul Costaș. El a mai spus că și Armata a 14-a, condusă atunci de generalul Aleksandr Lebedev, s-a implicat în lupte, deoarece Lebedev considera că regiunea transnistreană este „Uniunea Sovietică”. El a mai povestit și episod capturării lui Igoe Smirnov și aducerea sa în beciul Ministerului de Interne de la Chișinău, de acolo de unde a fost eliberat la insistențele Moscovei și slăbiciunea politicienilor de atunci de la Chișinău, sub promisiunea ca acesta să nu se implice în politică ulterior. La nici două luni distanță, Smirnov avea să devină liderul auto-proclamat al regiunii pe care avea să o conducă preț de două decenii. El a mai explicat că ceea ce se întâmplă acum în estul Ucrainei urmează pașii unui scenariu clasic al Moscovei care ar pregăti ideologic terenul pentru destrămarea Ucrainei, pentru ca mai apoi să lucreze prin serviciile sale speciale pentru destabilizarea politică a guvernului de la Kiev. „Liderii de la Kremlin mint de crapă pietrele”, a declarat acesta.

La rândul său, fostul premier al Republicii Moldova din acea perioadă, Mircea Druc, a declarat că în ciuda pierderii războiului trasnistrean și crearea unui aparat de conducere în regiunea de peste Nistru, Chișinău este învingătorul imagologic. „Noi suntem câștigătorii războiului de pe Nistru. Miza a fost atunci păstrarea URSS, păstrarea unei reminescențe a „statului sovietic de aur”. Acestea au dispărut ulterior, deoarece se dorea crearea statului Rusia-Ucraina-Belarus”, a declarat Druc. El a mai spus că Federația Rusă va suporta, în viitor apropiat, o nouă undă seismică care va duce la o nouă dezmembrare a ei. La dezbaterea de luni seară, generalul în rezervă Mircea Chelaru, fost șef al Statului Major General, a declarat că, în ciuda lipsei de echipament militar, cei care au luptat de partea Chișinăului în acel război au avut reacția unui popor demn, în special voluntarii care au mers pe front.

 

22 Feb

Masacrul inocenților – cronica unui război uitat

 

AFIS TRANSNISTRIA 1

 

La 23 de ani de la izbucnirea războiului din Transnistria, Alianța Internațională a Jurnaliştilor Români, Institutul Frații Golescu, Acțiunea 2012 şi Studio SINM prezintă, în premieră în România, filmul documentar „Masacrul inocenților – cronica unui război uitat”, realizat de regretatul Victor Bucătaru.

Proiecția va fi urmată de o dezbatere.

 

Invitați:

Generalul Ion Costaş – ministru al afacerilor interne în Guvernul Republicii Moldova (1990-1992). În 1992 a lansat la editura RAO volumul Transnistria 1989–1992. Cronica unui război „nedeclarat”.

General Mircea Chelaru – fost Șef al Statului Major General al Armatei Române

Mircea Druc – fost președinte al Consiliului de Miniștri al Republicii Sovietice Socialiste Moldovenesti (1990-1991)

Sorin Bucătaru, jurnalist

Moderator: Marian Voicu

2 martie 2015, ora 18,
Clubul Ţăranului Român, Intrarea Monetăriei, Șoseaua Kiseleff 3

Intrarea liberă, în limita locurilor disponibile

01 Noi

AIJR lansează www.eTransmedia.ro

TRANSMEDIA LOGO

Transmedia este o platformã multimedia dedicatã problematicii comunitãţilor româneşti din afara graniţelor României. Apare cu contribuţia editorialã a jurnaliştilor români din vecinãtatea României şi din diaspora.

Alianţa Internaţionala a Jurnaliştilor Români (AIJR) este o organizatie non-profit care are ca scop susţinerea presei de limbã română din afara României, a jurnaliştilor de limbă română care îşi desfăşoară activitatea, temporar sau permanent, în afara graniţelor României.

Institutul Fraţii Golescu pentru relaţii cu românii din strãinãtate are ca scop încurajarea şi dezoltarea relaţiilor cu românii din strãinãtate, atât în calitate de persoane fizice cât şi la nivelul organizaţiilor civice. Cu o activitate de 12 ani, Institutul este una din cele mai active organizaţii neguvernamentale în domeniu.