28 Ian

Spaţiul mediatic comun cu Republica Moldova, un proiect încă îndepărtat

Republica Moldova va trece prin schimbări dificile în viitorul imediat. Un rol important îl vor avea atât politicienii, cât şi societatea civilă. Presa își va avea și ea partea de datorie.
REUNIUNE FOTO GRUP

 

De aceşti actori va depinde şi drumul ţării pe mai departe spre Europa. Iar presa de peste Prut a preluat multe din părţile bune, dar şi din metehnele presei româneşti. Este doar unul dintre subiectele dezbătute la prima reuniune a jurnaliştilor din Republica Moldova şi din România, organizată în acest weekend.Pe parcursul a două zile, s-a discutat aprins despre politică, mass-media drumul european al Republicii Moldova. Şi pentru că reuniunea venea la o zi după anunţarea noii coaliţii minoritare de la Chişinău, subiectul a fost evident la loc de cinste.Nu era neapărat momentul pentru a uita de drumul european, pentru că în viitorul apropiat s-ar putea produce oricum schimbări sensibile în poziţia Uniunii faţă de Moldova. De ce, iată ce explică în cadrul seminarului fostul ministru de Externe Titus Corlăţean.

„Va fi o bătălie în interiorul UE și noi o cunoașterm. Pentur a menține echilibrul de interes și resurse alocate pe spațiul estic, politica de vecinătate a UE se va reconfigura. Vom vedea cum. Asta va fi bine sau va fi cu un grad de interes mai scăzut pentru est, de exemplu pentru Republica Moldova. Unii doresc în UE să creeze efectiv ca alternativă la integrarea europeană acest mecanism de acord de asociere. Și asta e o bătălie care trebuie dusă. Avem summitul de la Riga al Parteneriatului Estic, în care pe acele documente va trebui să scrie ceva. De pildă: perspectivă europeană pentru Republica Moldova. Lucrurile sunt complicate și asta pune o povară și mai mare pe umerii celor care vor guverna la Chișinău. Și asta înseamnă și din partea presei, din partea societății civile , din partea oamenilor o atitudine activă și de atenție de a transmite niște mesaje în beneficiul țării”.

Jurnaliştii din Republica Moldova au explicat că e prea devreme pentru a aprecia ce concluzii se pot trage după formarea coaliţiei PLDM – PDM, susţinută probabil de comunişti. Iar cât timp politicienii de la Chişinău sunt ocupaţi cu împărţirea funcţiilor, nu se poate vorbi de integrarea europeană a ţării, a spus jurnalista postului Radio Europa Liberă din Moldova. Vitalie Călugăreanu, de la Deutsche Welle, a considerat, la aceeaşi dezbatrere moderată de Marian Voicu, de la TVR, că după evenimentele de săptămâna trecută, Republica Moldova a rămas fără un lider național. “S-a eliberat scena politică de partid cu vocație veritabil europeană. Să nu credeți că Voronin este atât de naiv încât să nu știe să intre în jocuri police”, spune jurnalistul. Majoritatea jurnaliştilor de peste Prut sunt de acord că liberalii sunt cei care ar fi tras mai mult spre UE şi că acum au venit la guvernare de fapt forţele de stânga, ceea ce va deruta alegătorii.

Care este rolul presei pe acest drum european?

Iată ce spune Vlad Ţurcanu, consilier al preşedintelui Nicolae Timofti şi fost jurnalist, prezent şi el la dezbatere.“Faptul că Republica Moldova a evoluat ca societate civilă se datorează și jurnaliștilor care au nevoie, la răstimpuri, să li se confirme că ceea ce fac e important și seva necesară unii dintre noi și-au extras-o din modul în care se face presă în România, deși se cunoasște că s-au preluat în Republica Moldova anumite metehne care există în presa românească.”

Care au fost exact, metehnele importate, l-am întrebat pe Vlad Ţurcanu. “Este vorba de partizanatul politic, care există şi la noi, şi în România, lucru care pe mine, ca jurnalist, mă nemulţumeşte. Nu aş vrea să critic presa în primul rând pentru că vin din breaslă. Aş fi făcut-o mai uşor dacă eram jurnalist activ astăzi. Există însă, aşa cum vă spuneam,nişte practici, cum ar fi angajamentele politice ale unor jurnalişti. În timp, oamenii din branşă care devin partizani fac rău presei şi se instaurează acea neîncredere între colegi care se simte mai ales la nivelul organizaţiilor profesionale.”

Se vorbeşte de ceva vreme atât la Bucureşti, cât şi la Chişinău de crearea unui spaţiu mediatic comun. Prea puţine s-au mişcat însă până acum, spune acelaşi consilier. Nu există interes din partea entităţilor private de media din România. De ce?

Drepturile de autor pentru Republica Moldova au fost cedate în zona estică şi producătorii şi specialiştii români din domeniu nu şi-au mai pus problema şi nici nu au interesul comercial, trebuie să recunoaştem, să ia drepturi de autor pentru jurnalele cumpărate din Occident şi pentru Republica Moldova.

Care este soluţia aşadar?

„Eu zic că statul, atât în Republica Moldova, cât şi în România trebuie să se implice, trebuie să încurajeze iniţiative private în acest sens. Când vorbim despre această piaţă, vorbind despre bugete, despre bani până la urmă. Dacă există un interes din partea statului, ambelor state, trebuie să se găsească şi fonduri pentru că oamenii din Republica Moldova aşteaptă emisiuni sportive, culturale în limba română. Sunt diverse forme de finanţare care pot fi găsite”, mai explică Vlad Ţurcanu la RFI.

Care este soluţia aşadar?
„Eu zic că statul, atât în Republica Moldova, cât şi în România trebuie să se implice, trebuie să încurajeze iniţiative private în acest sens. Când vorbim despre această piaţă, vorbind despre bugete, despre bani până la urmă. Dacă există un interes din partea statului, ambelor state, trebuie să se găsească şi fonduri pentru că oamenii din Republica Moldova aşteaptă emisiuni sportive, culturale  în limba română. Sunt diverse forme de finanţare care pot fi găsite”, mai explică Vlad Ţurcanu la RFI.
publicat de Eliza Frâncu la RFI
26 Ian

S-a încheiat prima Reuniune a jurnaliştilor din Republica Moldova şi România

Peste 70 de jurnaliști din Republica Moldova și România s-au regăsit la masa dezbaterilor la București, în cadrul unui eveniment dedicat în exclusivitate lor. La prima ediție a Reuniunii jurnaliștilor Români din Republica Moldova, organizată de Alianța Internațională a Jurnaliștilor Români (AIJR) și Platforma Unionistă Acțiunea 2012 în perioada 23-25 ianuarie, discuțiile au vizat trei teme centrale: „Republica Moldova și România: valori și interese comune”, „Presa şi puterea. Presa de investigație” și „Presă şi identitate: spațiu informațional comun”.

REUNIUNEFOTOGRUP
Peste 70 de jurnaliști din Republica Moldova și România s-au regăsit la masa dezbaterilor la București. La prima ediție a Reuniunii jurnaliștilor români din Republica Moldova şi România, organizată de Alianța Internațională a Jurnaliștilor Români (AIJR) și Platforma Unionistă Acțiunea 2012 în perioada 23-25 ianuarie, discuțiile au vizat trei teme centrale: „Republica Moldova și România: valori și interese comune”, „Presa şi puterea. Presa de investigație” și „Presă şi identitate: spațiu informațional comun”.

În prima zi a reuniunii, jurnaliștii din Republica Moldova au putut vizita mai multe redacții din presa centrală, publice sau private: TVR, Radio România, Europa FM, Adevărul, Digi TV, Hotnews și Realitatea TV. Gazdele le-au prezentat modalități de lucru în mass-media din România, aspecte de politică editorială și nu în ultimul rând, problematica eticii profesionale și codul de conduită profesională.

Zilele de sâmbătă și duminică au fost dedicate unor ample dezbateri și workshop-uri, în cadrul cărora participanții la eveniment au accentuat că este nevoie de o mai mare prezență a instituțiilor media de limbă română peste Prut și că situația geopolitică din regiune indică o formă de agresiune informațională care atentează la valorile românești. În acest context, reprezentanții mass-media au identificat o serie de soluții care să contribuie la consolidarea unui spațiu informațional comun.

Reflectarea reciprocă a subiectelor de presă între București și Chișinău, dominația instituțiilor media de limbă rusă pe piața de profil din Republica Moldova, problemele de conduită și etică profesională privind eliminarea stereotipurilor și a prejudecăților din cele două state româneşti sunt alte subiecte care au generat dezbateri în rândul celor prezenți la reuniune. O atenție deosebită a fost acordată presei de investigație și rolului său esențial în funcționarea statului de drept, precum și relației acesteia cu puterea.

Alături de jurnaliști, la discuții au participat experți mass-media, oameni politici si dipomați de la Chișinău și București. Organizatorii au dedicat această primă ediție a Reuniunii excepționalului ziarist și apărător al limbii române Constantin Tănase, fondatorul publicației „Timpul” de la Chișinău.Trei burse purtând numele lui Constantin Tănase vor fi acordate de organizatori unor tineri jurnaliști pe parcursul anului 2015.

publicat in TRANSMEDIA

24 Ian

Corlățean despre Republica Moldova: „Au fost atinse multe obiective politice cu sprijin românesc și european”

Pe fundalul situației politice incerte de la Chișinău privind guvernarea Republicii Moldova, fostul ministrul de Externe Titus Corlățean a afirmat sâmbătă, în cadrul unei reuniuni a jurnaliștilor din România și Republica Moldova, că trebuie privită și partea plină a paharului pentru a se observa progresele făcute de Republica Moldova în ultimii 20 de ani, cu precădere în ultimul mandat de guvernare.

10945751_900633396654167_4773904123741013664_n

El a povestit despre prima experiență a sa în Republica Moldova, în 1994, atunci când pe vremea studenției sale a putut participa în calitate de observator la o rundă de alegeri parlamentare. Acesta și-a amintit că, fiind studenți români, vameșii moldoveni i-au ținut circa 10 ore în vamă pentru a le expira acreditarea la eveniment. În cele din urmă, grupul de studenți români din care făcea parte a forțat intrarea în Republica Moldova, creând și un mic incident diplomatic, dar a ajuns la secția de votare la care trebuia să meargă.

În comparație, la circa 20 de ani distanța, diplomatul a vorbit despre diferențe mari față de acea perioadă precum semnarea de către R. Moldova a Acordului de Asociere și Liber Schimb cu UE, ridicarea vizelor de călătorie în UE pentru cetățenii de peste Prut sau fondurile europene puse la dispoziția guvernului de la Chișinău în realizarea reformelor. El a mai vorbit despre rolul important de avocat al României în interiorul lui și lobby-ul activ pe lângă statele europene în formarea Grupului de prieteni al Republicii Moldova în UE. Cât despre interesul Bruxelles-ului legat de Parteneriatul Estic, Corlățean a vorbit despre o sporire a alocării de fonduri europene în cuantum de peste 15 miliarde de euro în perioada 2013-2020. Despre situația politică creată la Chișinău, oficialul român a spus că va fi foarte dificil de guvernat în Republica Moldova cu un guvern minoritar. „Când ai un guvern minoritar, în momentele critice stai la mâna celor care te susțin și pot apărea cereri de concesii mari”, a declarat Titus Corlățean.

La rândul său, Vlad Țurcanu, consilier al președintelui Republicii Moldova, Nicolae Timofti, a afirmat că este nevoie ca România să-și consolideze proiectele jurnalistice de peste Prut și să pună accentul într-o strategie de viitor pe dezvoltarea instituțiilor media din zona online. „Trebuie să se consolideze proiectele care deja s-au conturat, în special în zona online, deoarece vor fi eficace în timp. Problema constă în a găsi mesajele pentru populație în explicarea integrării în UE, iar jurnaliștii români pot fi extrem de utili pentru jurnaliștii din Republica Moldova”, a declarat oficialul de peste Prut. El a mai adăugat că luni președintele Timofti va avea consultări cu toate fracțiunile parlamentare în vederea urmării unui nou guvern la Chișinău. De asemenea, expertul economic Petrișor Peiu (Fundația Universitară a Mării Negre – FUMN) a explicat în cifre care ar fi costul unirii dintre Republica Moldova și România, dar a punctat că la nivel politic există multe impedimente chiar și pentru integrarea Republicii Moldova într-un orizont scurt de timp sun mandatul actualui șef al Comisiei Europene, Jean Claude Juncker. Reuniunea jurnaliștilor de limbă română de pe ambele maluri ale Prutului ce are loc, la București, între 23-25 ianuarie, este cel mai mare de această anvergură și este organizat și promovat de Alianța Internațională a Jurnaliștilor Români (AIJR) și Platforma Unionistă Acțiunea 2012.

publicat in TRANSMEDIA

23 Ian

București: reuniune de mare anvergură a jurnaliștilor din România și Republica Moldova

Jurnaliști de pe ambele maluri ale Prutului vor participa, la finalul acestei săptămâni, la o reuniune de proporții ce va fi dominată de discuții privind spațiul informațional comun și despre dezvoltarea presei de limbă română în Republica Moldova.

 

Provocarea cea mai mare este legată de modalitățile de a aduce în „mainstream” pentru publicul românesc a problemelor cu care se confruntă Republica Moldova și de a găsi căi comune pentru promovarea modelului european, prin experiența și expertiza României, în spațiul de peste Prut. Evenimentul ce va avea loc la București între 23-25 ianuarie este cel de mai mare de această anvergură și este organizat și promovat de Alianța Internațională a Jurnaliștilor Români (AIJR) și Platforma Unionistă Acțiunea 2012. „Evenimentul va aduce laolaltă peste 70 de jurnaliști din cele două state pentru a conlucra în vederea dezvoltării unui spațiu informațional comun, dominat de principiile etice ale jurnalismului modern”, se arată într-un comunicat al organizatorilor.

 Temele acestei prime ediții vor fi:

– Republica Moldova și România: valori și interese comune

– Presa şi puterea. Presa de investigație

– Presă şi identitate: spațiu informațional comun

De asemenea, jurnaliștii din Republica Moldova vor avea ocazia, vineri, de a vizita mai multe redacții ale unor instituții media de stat și private de la București printre care numără: TVR, Europa FM, Adevărul, Digi TV sau Realitatea TV. Tot în seara acestei zile este programată și o petrecere de bun venit. Zilele de sâmbătă și duminică vor fi dedicate unor ample dezbateri și workshop-uri pe temele stabilite de organizatori. Pe lângă jurnaliști, vor participa la eveniment și experți în spațiul românesc din jurul granițelor țării, oameni politici de la Chișinău și București, precum și diplomați. Organizatorii dedică această primă ediție a reuniunii jurnaliștilor de pe ambele maluri ale Prutului în acest format, excepționalului ziarist și apărător al limbii româneConstantin Tănase, fostul redactor-șef al publicației „Timpul” de la Chișinău, ce a plecat dintre noi la finalul anului trecut.

publicat in TRANSMEDIA