22 Feb

Masacrul inocenților – cronica unui război uitat

 

AFIS TRANSNISTRIA 1

 

La 23 de ani de la izbucnirea războiului din Transnistria, Alianța Internațională a Jurnaliştilor Români, Institutul Frații Golescu, Acțiunea 2012 şi Studio SINM prezintă, în premieră în România, filmul documentar „Masacrul inocenților – cronica unui război uitat”, realizat de regretatul Victor Bucătaru.

Proiecția va fi urmată de o dezbatere.

 

Invitați:

Generalul Ion Costaş – ministru al afacerilor interne în Guvernul Republicii Moldova (1990-1992). În 1992 a lansat la editura RAO volumul Transnistria 1989–1992. Cronica unui război „nedeclarat”.

General Mircea Chelaru – fost Șef al Statului Major General al Armatei Române

Mircea Druc – fost președinte al Consiliului de Miniștri al Republicii Sovietice Socialiste Moldovenesti (1990-1991)

Sorin Bucătaru, jurnalist

Moderator: Marian Voicu

2 martie 2015, ora 18,
Clubul Ţăranului Român, Intrarea Monetăriei, Șoseaua Kiseleff 3

Intrarea liberă, în limita locurilor disponibile

28 Ian

Spaţiul mediatic comun cu Republica Moldova, un proiect încă îndepărtat

Republica Moldova va trece prin schimbări dificile în viitorul imediat. Un rol important îl vor avea atât politicienii, cât şi societatea civilă. Presa își va avea și ea partea de datorie.
REUNIUNE FOTO GRUP

 

De aceşti actori va depinde şi drumul ţării pe mai departe spre Europa. Iar presa de peste Prut a preluat multe din părţile bune, dar şi din metehnele presei româneşti. Este doar unul dintre subiectele dezbătute la prima reuniune a jurnaliştilor din Republica Moldova şi din România, organizată în acest weekend.Pe parcursul a două zile, s-a discutat aprins despre politică, mass-media drumul european al Republicii Moldova. Şi pentru că reuniunea venea la o zi după anunţarea noii coaliţii minoritare de la Chişinău, subiectul a fost evident la loc de cinste.Nu era neapărat momentul pentru a uita de drumul european, pentru că în viitorul apropiat s-ar putea produce oricum schimbări sensibile în poziţia Uniunii faţă de Moldova. De ce, iată ce explică în cadrul seminarului fostul ministru de Externe Titus Corlăţean.

„Va fi o bătălie în interiorul UE și noi o cunoașterm. Pentur a menține echilibrul de interes și resurse alocate pe spațiul estic, politica de vecinătate a UE se va reconfigura. Vom vedea cum. Asta va fi bine sau va fi cu un grad de interes mai scăzut pentru est, de exemplu pentru Republica Moldova. Unii doresc în UE să creeze efectiv ca alternativă la integrarea europeană acest mecanism de acord de asociere. Și asta e o bătălie care trebuie dusă. Avem summitul de la Riga al Parteneriatului Estic, în care pe acele documente va trebui să scrie ceva. De pildă: perspectivă europeană pentru Republica Moldova. Lucrurile sunt complicate și asta pune o povară și mai mare pe umerii celor care vor guverna la Chișinău. Și asta înseamnă și din partea presei, din partea societății civile , din partea oamenilor o atitudine activă și de atenție de a transmite niște mesaje în beneficiul țării”.

Jurnaliştii din Republica Moldova au explicat că e prea devreme pentru a aprecia ce concluzii se pot trage după formarea coaliţiei PLDM – PDM, susţinută probabil de comunişti. Iar cât timp politicienii de la Chişinău sunt ocupaţi cu împărţirea funcţiilor, nu se poate vorbi de integrarea europeană a ţării, a spus jurnalista postului Radio Europa Liberă din Moldova. Vitalie Călugăreanu, de la Deutsche Welle, a considerat, la aceeaşi dezbatrere moderată de Marian Voicu, de la TVR, că după evenimentele de săptămâna trecută, Republica Moldova a rămas fără un lider național. “S-a eliberat scena politică de partid cu vocație veritabil europeană. Să nu credeți că Voronin este atât de naiv încât să nu știe să intre în jocuri police”, spune jurnalistul. Majoritatea jurnaliştilor de peste Prut sunt de acord că liberalii sunt cei care ar fi tras mai mult spre UE şi că acum au venit la guvernare de fapt forţele de stânga, ceea ce va deruta alegătorii.

Care este rolul presei pe acest drum european?

Iată ce spune Vlad Ţurcanu, consilier al preşedintelui Nicolae Timofti şi fost jurnalist, prezent şi el la dezbatere.“Faptul că Republica Moldova a evoluat ca societate civilă se datorează și jurnaliștilor care au nevoie, la răstimpuri, să li se confirme că ceea ce fac e important și seva necesară unii dintre noi și-au extras-o din modul în care se face presă în România, deși se cunoasște că s-au preluat în Republica Moldova anumite metehne care există în presa românească.”

Care au fost exact, metehnele importate, l-am întrebat pe Vlad Ţurcanu. “Este vorba de partizanatul politic, care există şi la noi, şi în România, lucru care pe mine, ca jurnalist, mă nemulţumeşte. Nu aş vrea să critic presa în primul rând pentru că vin din breaslă. Aş fi făcut-o mai uşor dacă eram jurnalist activ astăzi. Există însă, aşa cum vă spuneam,nişte practici, cum ar fi angajamentele politice ale unor jurnalişti. În timp, oamenii din branşă care devin partizani fac rău presei şi se instaurează acea neîncredere între colegi care se simte mai ales la nivelul organizaţiilor profesionale.”

Se vorbeşte de ceva vreme atât la Bucureşti, cât şi la Chişinău de crearea unui spaţiu mediatic comun. Prea puţine s-au mişcat însă până acum, spune acelaşi consilier. Nu există interes din partea entităţilor private de media din România. De ce?

Drepturile de autor pentru Republica Moldova au fost cedate în zona estică şi producătorii şi specialiştii români din domeniu nu şi-au mai pus problema şi nici nu au interesul comercial, trebuie să recunoaştem, să ia drepturi de autor pentru jurnalele cumpărate din Occident şi pentru Republica Moldova.

Care este soluţia aşadar?

„Eu zic că statul, atât în Republica Moldova, cât şi în România trebuie să se implice, trebuie să încurajeze iniţiative private în acest sens. Când vorbim despre această piaţă, vorbind despre bugete, despre bani până la urmă. Dacă există un interes din partea statului, ambelor state, trebuie să se găsească şi fonduri pentru că oamenii din Republica Moldova aşteaptă emisiuni sportive, culturale în limba română. Sunt diverse forme de finanţare care pot fi găsite”, mai explică Vlad Ţurcanu la RFI.

Care este soluţia aşadar?
„Eu zic că statul, atât în Republica Moldova, cât şi în România trebuie să se implice, trebuie să încurajeze iniţiative private în acest sens. Când vorbim despre această piaţă, vorbind despre bugete, despre bani până la urmă. Dacă există un interes din partea statului, ambelor state, trebuie să se găsească şi fonduri pentru că oamenii din Republica Moldova aşteaptă emisiuni sportive, culturale  în limba română. Sunt diverse forme de finanţare care pot fi găsite”, mai explică Vlad Ţurcanu la RFI.
publicat de Eliza Frâncu la RFI
26 Ian

S-a încheiat prima Reuniune a jurnaliştilor din Republica Moldova şi România

Peste 70 de jurnaliști din Republica Moldova și România s-au regăsit la masa dezbaterilor la București, în cadrul unui eveniment dedicat în exclusivitate lor. La prima ediție a Reuniunii jurnaliștilor Români din Republica Moldova, organizată de Alianța Internațională a Jurnaliștilor Români (AIJR) și Platforma Unionistă Acțiunea 2012 în perioada 23-25 ianuarie, discuțiile au vizat trei teme centrale: „Republica Moldova și România: valori și interese comune”, „Presa şi puterea. Presa de investigație” și „Presă şi identitate: spațiu informațional comun”.

REUNIUNEFOTOGRUP
Peste 70 de jurnaliști din Republica Moldova și România s-au regăsit la masa dezbaterilor la București. La prima ediție a Reuniunii jurnaliștilor români din Republica Moldova şi România, organizată de Alianța Internațională a Jurnaliștilor Români (AIJR) și Platforma Unionistă Acțiunea 2012 în perioada 23-25 ianuarie, discuțiile au vizat trei teme centrale: „Republica Moldova și România: valori și interese comune”, „Presa şi puterea. Presa de investigație” și „Presă şi identitate: spațiu informațional comun”.

În prima zi a reuniunii, jurnaliștii din Republica Moldova au putut vizita mai multe redacții din presa centrală, publice sau private: TVR, Radio România, Europa FM, Adevărul, Digi TV, Hotnews și Realitatea TV. Gazdele le-au prezentat modalități de lucru în mass-media din România, aspecte de politică editorială și nu în ultimul rând, problematica eticii profesionale și codul de conduită profesională.

Zilele de sâmbătă și duminică au fost dedicate unor ample dezbateri și workshop-uri, în cadrul cărora participanții la eveniment au accentuat că este nevoie de o mai mare prezență a instituțiilor media de limbă română peste Prut și că situația geopolitică din regiune indică o formă de agresiune informațională care atentează la valorile românești. În acest context, reprezentanții mass-media au identificat o serie de soluții care să contribuie la consolidarea unui spațiu informațional comun.

Reflectarea reciprocă a subiectelor de presă între București și Chișinău, dominația instituțiilor media de limbă rusă pe piața de profil din Republica Moldova, problemele de conduită și etică profesională privind eliminarea stereotipurilor și a prejudecăților din cele două state româneşti sunt alte subiecte care au generat dezbateri în rândul celor prezenți la reuniune. O atenție deosebită a fost acordată presei de investigație și rolului său esențial în funcționarea statului de drept, precum și relației acesteia cu puterea.

Alături de jurnaliști, la discuții au participat experți mass-media, oameni politici si dipomați de la Chișinău și București. Organizatorii au dedicat această primă ediție a Reuniunii excepționalului ziarist și apărător al limbii române Constantin Tănase, fondatorul publicației „Timpul” de la Chișinău.Trei burse purtând numele lui Constantin Tănase vor fi acordate de organizatori unor tineri jurnaliști pe parcursul anului 2015.

publicat in TRANSMEDIA

24 Ian

Corlățean despre Republica Moldova: „Au fost atinse multe obiective politice cu sprijin românesc și european”

Pe fundalul situației politice incerte de la Chișinău privind guvernarea Republicii Moldova, fostul ministrul de Externe Titus Corlățean a afirmat sâmbătă, în cadrul unei reuniuni a jurnaliștilor din România și Republica Moldova, că trebuie privită și partea plină a paharului pentru a se observa progresele făcute de Republica Moldova în ultimii 20 de ani, cu precădere în ultimul mandat de guvernare.

10945751_900633396654167_4773904123741013664_n

El a povestit despre prima experiență a sa în Republica Moldova, în 1994, atunci când pe vremea studenției sale a putut participa în calitate de observator la o rundă de alegeri parlamentare. Acesta și-a amintit că, fiind studenți români, vameșii moldoveni i-au ținut circa 10 ore în vamă pentru a le expira acreditarea la eveniment. În cele din urmă, grupul de studenți români din care făcea parte a forțat intrarea în Republica Moldova, creând și un mic incident diplomatic, dar a ajuns la secția de votare la care trebuia să meargă.

În comparație, la circa 20 de ani distanța, diplomatul a vorbit despre diferențe mari față de acea perioadă precum semnarea de către R. Moldova a Acordului de Asociere și Liber Schimb cu UE, ridicarea vizelor de călătorie în UE pentru cetățenii de peste Prut sau fondurile europene puse la dispoziția guvernului de la Chișinău în realizarea reformelor. El a mai vorbit despre rolul important de avocat al României în interiorul lui și lobby-ul activ pe lângă statele europene în formarea Grupului de prieteni al Republicii Moldova în UE. Cât despre interesul Bruxelles-ului legat de Parteneriatul Estic, Corlățean a vorbit despre o sporire a alocării de fonduri europene în cuantum de peste 15 miliarde de euro în perioada 2013-2020. Despre situația politică creată la Chișinău, oficialul român a spus că va fi foarte dificil de guvernat în Republica Moldova cu un guvern minoritar. „Când ai un guvern minoritar, în momentele critice stai la mâna celor care te susțin și pot apărea cereri de concesii mari”, a declarat Titus Corlățean.

La rândul său, Vlad Țurcanu, consilier al președintelui Republicii Moldova, Nicolae Timofti, a afirmat că este nevoie ca România să-și consolideze proiectele jurnalistice de peste Prut și să pună accentul într-o strategie de viitor pe dezvoltarea instituțiilor media din zona online. „Trebuie să se consolideze proiectele care deja s-au conturat, în special în zona online, deoarece vor fi eficace în timp. Problema constă în a găsi mesajele pentru populație în explicarea integrării în UE, iar jurnaliștii români pot fi extrem de utili pentru jurnaliștii din Republica Moldova”, a declarat oficialul de peste Prut. El a mai adăugat că luni președintele Timofti va avea consultări cu toate fracțiunile parlamentare în vederea urmării unui nou guvern la Chișinău. De asemenea, expertul economic Petrișor Peiu (Fundația Universitară a Mării Negre – FUMN) a explicat în cifre care ar fi costul unirii dintre Republica Moldova și România, dar a punctat că la nivel politic există multe impedimente chiar și pentru integrarea Republicii Moldova într-un orizont scurt de timp sun mandatul actualui șef al Comisiei Europene, Jean Claude Juncker. Reuniunea jurnaliștilor de limbă română de pe ambele maluri ale Prutului ce are loc, la București, între 23-25 ianuarie, este cel mai mare de această anvergură și este organizat și promovat de Alianța Internațională a Jurnaliștilor Români (AIJR) și Platforma Unionistă Acțiunea 2012.

publicat in TRANSMEDIA

23 Ian

București: reuniune de mare anvergură a jurnaliștilor din România și Republica Moldova

Jurnaliști de pe ambele maluri ale Prutului vor participa, la finalul acestei săptămâni, la o reuniune de proporții ce va fi dominată de discuții privind spațiul informațional comun și despre dezvoltarea presei de limbă română în Republica Moldova.

 

Provocarea cea mai mare este legată de modalitățile de a aduce în „mainstream” pentru publicul românesc a problemelor cu care se confruntă Republica Moldova și de a găsi căi comune pentru promovarea modelului european, prin experiența și expertiza României, în spațiul de peste Prut. Evenimentul ce va avea loc la București între 23-25 ianuarie este cel de mai mare de această anvergură și este organizat și promovat de Alianța Internațională a Jurnaliștilor Români (AIJR) și Platforma Unionistă Acțiunea 2012. „Evenimentul va aduce laolaltă peste 70 de jurnaliști din cele două state pentru a conlucra în vederea dezvoltării unui spațiu informațional comun, dominat de principiile etice ale jurnalismului modern”, se arată într-un comunicat al organizatorilor.

 Temele acestei prime ediții vor fi:

– Republica Moldova și România: valori și interese comune

– Presa şi puterea. Presa de investigație

– Presă şi identitate: spațiu informațional comun

De asemenea, jurnaliștii din Republica Moldova vor avea ocazia, vineri, de a vizita mai multe redacții ale unor instituții media de stat și private de la București printre care numără: TVR, Europa FM, Adevărul, Digi TV sau Realitatea TV. Tot în seara acestei zile este programată și o petrecere de bun venit. Zilele de sâmbătă și duminică vor fi dedicate unor ample dezbateri și workshop-uri pe temele stabilite de organizatori. Pe lângă jurnaliști, vor participa la eveniment și experți în spațiul românesc din jurul granițelor țării, oameni politici de la Chișinău și București, precum și diplomați. Organizatorii dedică această primă ediție a reuniunii jurnaliștilor de pe ambele maluri ale Prutului în acest format, excepționalului ziarist și apărător al limbii româneConstantin Tănase, fostul redactor-șef al publicației „Timpul” de la Chișinău, ce a plecat dintre noi la finalul anului trecut.

publicat in TRANSMEDIA

01 Oct

CURSANȚII STAGIULUI 2014

Irina Corobcenco

10599723_825542300802126_2004113218783691950_n„Un stagiu poate oferi noi instrumente sau noi oportunități, un altul poate fixa noi principii sau elimina reguli… Stagiul AIJR a așezat oportunitățile alături de instrumente, iar regulile teoretice au fost susține de principiile practice.
Am învățat să perseverez în activitatea jurnalistică fără să uit că dincolo de cuvinte există un motiv, iar dincolo de motiv există o cauză. Între toate acestea, am susținut dezvoltarea unui echilibru (obiectivism – subiectivism), căci atunci când societatea este în cădere liberă, dar sigură, calitatea informației poate fi o soluție.
Mulțumesc AIJR”

7

Irina este autor-colaborator la Institutul European pentru Republica Moldova

 

 

 

 

Ina Guțu

poza”A fost un stagiu cu program intensiv. Valoros, în primul rând prin calitatea conținutului cursurilor predate, dar mai ales pentru oamenii pe care i-am întâlnit. Cea mai mare parte dintre ei mi-au devenit prieteni,  alții- surse de informare sau modele de urmat. Timp de 10 zile am interacționat cu jurnaliști de pe ambele maluri ale Prutului, dar și din Cernăuți. Ne-am cunoscut mai bine, ne-am înțeles reciproc realitățile în care trăim și activăm, ne-am predat, pe alocuri, unii celorlalți și importante lecții de istorie. În epoca internetului și a rețelelor de socializare, informația la fel ca și cultura, nu mai pot fi îngrădite. Cred cu tărie că jurnaliștii, la fel ca și profesioniștii din alte domenii,  au nevoie de cât mai multe astfel de întruniri, stagii și traininguri, în care oameni de calitate să se adune, ca mai apoi să devină unii prin intermediul celorlalți, promotori de informație valoroasă.”

9

Ina este reporter Radio România Chișinău

 

 

 

 

Mariana Jacot

M.JacotO să fiu sinceră. Stagiul de formare profesională pentru jurnaliști organizat de către AIJR la Iași, anul trecut, a fost prima mea experiență. Pentru că practic jurnalismul de circa trei ani cele 10 zile la seminar m-au ajutat să învăţat să-mi fac meseria și mai bine. Știu că totul depinde de jurnaliști, dar, din păcate, în ultima perioadă calitatea jurnalismului din Republica Moldova scade. Așa cum noi suntem intermediari între societatea civilă și evenimentele politice și sociale din țară este nevoie ca mesajul să fie transmis corect, ori aceasta se întâmplă numai după o instruire corectă. În cadrul stagiului, lectorii, jurnaliști profesioniști din România, prin exercițiile practice, au reușit să ne provoace, să vrem ca și în Moldova să avem jurnalism de calitate. De la ei am învățat cât de importantă este o știre corectă, când e momentul să ne autocenzurăm şi când să „luptăm” cu şeful pentru abordarea unui subiect. Acum, în timp ce scriu articole, mă gândesc: „Ce va spune oare cutare lector despre acest subiect?” Mulţi au devenit pentru mine exemple bune de urmat. Și îmi doresc peste câțiva ani să-mi fac și eu meseria la fel de bine cum o fac ei. Pe lângă cunoștințe, am rămas și cu relații de prietenie cu lectorii, dar și cu participanții la training din Ucraina. Unii mi-au devenit și surse de la care, zilnic, primesc informații despre evenimentele din țara lor. Deci, un training foarte util. Din păcate așa cum, încă, mai suntem un stat care suferă și duce dorul de “Uniunea Sovietică” și „limba moldovenească”, cred că, sunt necesare mai multe astfel de training-uri care vor cultiva onestitate şi competenţă în mass-media din Republica Moldova, totodată vor ajuta la păstrarea valorilor românești. Cred că doar așa putem face ca  presa românească dincolo de granița cu România să supraviețuiască.

6

Mariana este reporter la TV7 Chişinău

 

 

 

 

Svetlana Ursu

photo.phpParticipând la prima ediție a Stagiului de formare pentru jurnaliști, organizat la Iași în septembrie 2014, mă consider o beneficiară. Trebuie să recunosc că am avut nevoie de un impuls, pentru a înțelege că vreau să continui să lucrez în domeniul jurnalistic. Stagiul, organizat de Alianța Internațională a Jurnaliștilor Români a constituit o piatră în ”piramida” formării mele profesionale, dar şi personale. Informațiile obținute cu această ocazie au fost deosebit de relevante şi mi-au servit în activitatea pe care o desfășor. Pentru mine a fost o experiență interesantă și extrem de utilă din toate punctele de vedere. În cadrul stagiului am cunoscut persoane deosebite, de la care, de asemenea, am învățat multe noțiuni în ce privește jurnalismul de televiziune, radiou și on-line. Datorită selecției am fost o echipă care a reușit să comunice bine, să împărtășească idei și propuneri interesante. Toate acestea nu erau posibile, în schimb, dacă nu aveam ajutorul neprețuit al echipei organizatoare. În același timp, a fost o oportunitate pentru mine și ceilalți participanți de a interacționa cu jurnaliști profesioniști din România. Recomand experiența Stagiului tuturor tinerilor jurnaliști!

3

Svetlana este corespondent la ziarele ”Cuvântul adevărului” și ”Cronici Bucovinene” din Cernăuți

 

 

 

 

Marina Zibliuc

10357113_777071529024093_3270226219840770705_nAm aflat lucruri noi nu doar în domeniul în care lucrez ci şi în domenii pe care le cunoşteam doar teoretic (presă scrisă, on-line, radio). Lectorii au contribuit nu  doar la formarea profesională ci şi la cea personală.

 

5

Marina este reporter la REN TV Chişinău

 

 

 

 

 

Natalia Ciumac

ciumac

Acest stagiu mi-a oferit mai mult decât am aşteptat. Lectorii au venit din domenii diferite iar ceea ce am învățat de la ei ne va ajuta să construim altfel subiectele de presă.

 

 

 

4

Natalia este reporter la TVR Moldova

 

 

 

 

 

Consuela Tamazlîcaru

1233352_10151863149622390_1933826679_n

Am cunoscut oameni noi, am învățat de la cei mai buni, am primit recomandări prețioase, în meserie şi nu numai.

 

 

1

Consuela este jurnalist la TV Moldova 1

 

 

 

 

 

Vitalie Şelaru

1510483_788347987881663_6809791842355926453_n

Stagiul ne-a oferit detalii despre conceptele şi instrumentele folosite în presa românească şi străină. Cursurile au fost peste aşteptările personale! Mulțumesc!

 

2

Vitalie este director al Radio Național Chişinău

22 Sep

Primul stagiu de formare pentru jurnaliștii români din jurul granițelor, desfășurat la Iași

Astăzi (22 septembrie) la Iași se încheie primul stagiu de formare pentru jurnaliștii români din jurul granițelor, organizat de Asociația Internațională a Jurnaliștilor Români.

StagiuAIJRIasi

La cursul de formare profesională, au participat un grup de 8 tineri din presa din Republica Moldova și Cernăuți. Orele au fost susținute de profesori de la Universitatea ”Al. I. Cuza”, jurnalişti de la Ziarul de Iaşi, TVR, Radio România şi Curentul. „Noi credem că e nevoie de profesionalizarea presei nu numai în România ci și în jurul său. Acest stagiu a fost gândit tocmai în ideea de a face mai buni jurnaliștii, de a-i învăța lucruri noi, de a-și aprofunda cunoștințele și în partea teoretică și practică”, a declarat redactor-șef adjunct de la Curentul, Mădălin Necșuțu, unul din organizatorii stagiului.

19 Sep

Jurnaliştii care participă la stagiul de formare profesională al AIJR trec în zona practicii

Stagiul de formare profesională a jurnaliştilor români din jurul granițelor României continuă, la Iaşi, cu noi experiențe şi exerciții practice. Dacă prima parte a cursurilor a fost dedicată însuşirii regulilor de bază din zona presei de televiziune, radio, agenție, online şi cea tiparită, participanții au trecut treptat în cea a practicii.

Lectorii programului Alianței Internaționale a Jurnaliştilor Români (AIJR) au oferit cursanților detalii variate, de la noțiuni de inițiere în meseria de ziarist, până la cele legate de “new media”. După ce profesorul universitar Daniel Condurache le împărtăşise cursanților aspecte generale dar şi particularități ale presei din România, a venit rândul Carlei Tompea, profesionist recunoscut în domeniul TV, să le vorbească acestora despre ce înseamnă presa de televiziune sub toate aspectele ei. La rândul său, Mădălin Necşuțu, redactor-şef adjunct al publicației “Curentul”, a ales să facă o prezentare despre avantajele şi dezavantajele presei scrise în format tipărit, comparativ cu cea de tip online. El i-a îndemnat pe cursanți să fie jurnalişti “24 de ore din 24”. “Viitorul presei aparține “jurnalistului universal” care poate parcurge tot circuitul transmiterii unei ştiri, de la conceperea textului la inserarea de elemente audio-video, editare şi montaj, transmitere şi ridicare pe site”, a precizat el.

Regizorul Alexandru Condurache a venit să completeze acest peisaj prin imagine şi sunet, în cadrul unui curs despre creativitate video, limbaj vizual, realizarea filmărilor şi post-producția de film.

Sergiu Dan, jurnalist RADOR, le-a explicat regulile scrierii corecte a unei ştiri de agenție şi le-a oferit un ghid tipărit al agenției de presă RADOR.

Redactorul-şef al `Ziarului de Iaşi`, Toni Hrițac, a preferat să-i invite în redacția sa pe jurnaliştii care participă la stagiul de formare organizat de AIJR. Acolo le-a explicat în detaliu despre cum funcționează un cotidian pe suport de hârtie şi le-a dezvăluit din tainele manageriale şi editoriale ale unei publicații de presă scrisă. Jurnaliştii din Republica Moldova şi Ucraina prezenți la cursuri au avut parte de o serie de exerciții şi probe practice legate de selectarea şi redactarea unor ştiri, precum şi unele de munca în echipă sau responsabilizare individuala. Pentru aceştia urmează în zilele următoare noi experiențe, alături de oameni importanți de presă, precum Irina Păcurariu (TVR), Cătălin Gomboş (Radio România) sau Radu Popescu, expert în comunicare şi PR politic.

Asociatia Alianța Internațională a Jurnaliştilor Români derulează proiecte în scopul susținerii presei de limbă română din afara României şi a jurnaliştilor de limbă română ce îşi desfăşoară activitatea în interiorul sau în afara granițelor țării. Stagiul de formare profesională organizat de AIJR la Iaşi este susținut financiar de catre Departamentul Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni din cadrul Ministerul Afacerilor Externe al României (MAE).

publicat de Ina Guțu la Radio Chişinău