26 oct.

„Moldova trebuie să se poată apăra când Rusia va fi atacată”

Rusia este singură în fața amenințării a 50 de puteri, iar Moldova trebuie să fie capabilă să se apere cu rachete Iskander când Rusia va fi atacată, pentru că poate fi o țintă indirect/accidental.

ȘTIRE/ȘTIRI: Moldova ar trebui să ceară Rusiei amplasarea sistemelor Iskander

„În imediata vecinătate a granițelor Moldovei ia amploare un mare conflict regional, legat de promisiunea Turciei de a ajuta Ucraina în întoarcerea Crimeii. În această situație, autoritățile țării noastre trebuie să adopte o decizie privind încheierea unui acord politico-militar cu Rusia și să îi ceară să amplaseze pe teritoriul nostru mijloace preventive corespunzătoare: complexe Iskander, mijloace moderne de detectare și distrugere la distanțe mari, de neutralizare a dronelor, ceea ce va contribui la menținerea păcii în regiune. Această opinie a fost exprimată pe pagina sa din rețeaua socială de către Anatol Plugaru, deputat în Parlamentului Moldovei de prima legislatură, care a semnat Declarația de independență, fost președinte al KGB, ex-ministru al Securității Naționale, fost vice-ministru al Afacerilor Externe.[…] În opinia sa, are loc un atac la scară largă asupra Rusiei. 50 împotriva unuia și, în această situație, obiectivul principal al autorităților moldovenești, a Parlamentului, a Președintelui și a Guvernului, este de a lua măsuri imediate și urgente pentru a spori la maxim securitatea propriului teritoriu.”

SURSE:Noi.md
AFILIERE POLITICĂ:Apropiat PSRM
DATA APARIȚIEI:25 – 10
PUBLIC ȚINTĂ:Publicul suveranist, filo-rus, suspicios față de Occident
CUI SERVEȘTE:Igor Dodon, Kremlin
NARAȚIUNE CHEIE:Moldova trebuie să se poată apăra când Rusia va fi atacată

NARAȚIUNI: 1. Rusia este o cetate asediată, aflată sub amenințarea Occidentului. 2. Rusia poate fi ținta unei agresiuni a unei puteri NATO (Turcia) în Ucraina. 3. Republica Moldova trebuie să fie capabilă să se apere în cazul unui astfel de conflict, mai ales că un al doilea stat NATO – România – se află la granițele sale.

CONTEXT/ETOS LOCAL: Ideea unei amplasări avansate a sistemelor Iskander nu este nouă; Rusia a insistat constant că are dreptul să disloce astfel de rachete (care sunt capabile să poarte și focoase nucleare) în enclava sa Kaliningrad, ca răspuns la scutul anti-rachetă din Polonia și România, Crimeea și Marea Neagră și a și trimis acolo unități; au mai fost vehiculate Crimeea și au avut loc exerciții în care s-a testat atacarea unor nave din Marea Neagră. În ceea ce privește Republica Moldova, fostul lider al regiunii separatiste Transnistria, Igor Smirnov, a spus în 2010 că regiunea e gata să găzduiască sisteme Iskander destinate scutului (inactiv atunci) din România, dar Moscova nu a luat vreo măsură în acest sens, mai ales că era vorba de amplasarea în afara teritoriului său, ceea ce ar fi fost interpretat ca un act ostil de către NATO.

O narațiune promovată intens în spațiul mediatic rusesc este că Occidentul (cu accentul pus pe Statele Unite) reprezintă un pericol și este o forță agresivă, acaparatoare – practic e o preluare a discursului despre „imperialism” din perioada Războiului Rece. Narațiunea respectivă, deja familiară în Republica Moldova, a fost pusă în context local în actuala campanie electorală, când s-a vorbit despre intenția SUA/UE de a organiza o revoluție portocalie. Nevoia de apărare a țării este, dat fiind pericolul, implicită, iar Rusia este prezentată drept un garant – acum și militar – al suveranității Republicii Moldova.

Anatol Plugaru, deputat (1990-1994) și ministru al Securității Naționale (1991-1992) nu reprezintă vreo forță politică în Republica Moldova.

OBIECTIV: Mobilizarea electoratului suveranist cu ajutorul „pericolului” din afară; prezentarea Rusiei (a „Lumii ruse”) ca o cetate aflată sub asediu, dar și ca singurul garant al securității Republicii Moldova.

DE CE SUNT FALSE NARAȚIUNILE: Sistemele Iskander nu sunt defensive ci ofensive, menite să lovească ținte aflate pe alt teritoriu (spre deosebire, de pildă, de sistemul rusesc S-400, care este antiaerian și ar putea fi eficient împotriva unor rachete care își greșesc ținta). Susținerea Turciei pentru populații turcofone – azeri, tătarii din Crimeea – nu implică ostilitate sau agresiune față de Rusia; din contră, relațiile dintre Moscova și Ankara sunt relativ bune, cel puțin după tentativa de puci împotriva lui Recep Tayyip Erdogan, iar diferendele din anumite dosare – Siria, Libia – au fost depășite cu succes. Anexarea Crimeei de către Rusia a reprezentat un act ilegal și o agresiune a unui stat împotriva altui stat independent, astfel încât nu este recunoscută de comunitatea internațională, iar Turcia nu face decât să meargă pe această linie. NATO nu funcționează ca un monolit, iar deciziile Turciei nu implică neapărat alianța – din contră, Ankara a trecut, în ultimii ani, prin tensiuni cu mai mulți aliați, între care Statele Unite, Grecia și Franța. Federația Rusă nu nu este o cetate sub asediu, asaltată de forțe externe ci, din contră, în ultimii ani s-a comportat ca un agresor regional, prin invaziile Georgiei și Ucrainei, atacul cibernetic asupra Estoniei, hărțuielile constante în zona Mării Baltice etc. Republica Moldova este un stat neutru, iar capacitatea sa militară este una redusă, la fel și resursele necesare pentru a întreține o forță dotată cu echipamente modern; în plus, statutul neutru ar trebui să o scutească de agresiuni externe (o astfel de agresiune a avut loc, la începutul anilor ’90, când Federația Rusă a sprijinit forțele separatiste din Transnistria, deci pericolul, dacă există vreunul, nu vine din zona NATO).

SÂMBURE DE ADEVĂR: Turcia este implicată indirect în conflictul din Azerbaidjan și s-a vorbit despre pericolul unei extinderii acestui conflict dacă Armenia este atacată direct și Rusia intervine în virtutea acordului de securitate pe care îl are cu Erevanul. Recep Tayyip Erdogan a declarat (în repetate rânduri, nu doar săptămâna aceasta) că Turcia nu va recunoaște niciodată anexarea Crimeei.

Cătălin Gomboș

Fake news, dezinformare, kompromat și discurs instigator la ură în campania electorală pentru alegerile prezidențiale din Republica Moldova.
Un proiect susținut de Ambasada Canadei în România, Bulgaria și Republica Moldova
25 oct.

Putin îndeamnă moldovenii să voteze cu Dodon, care înțelege că relațiile cu Rusia sunt vitale

Republica Moldova este strâns legată economic de Federația Rusă, crede Vladimir Putin, care consideră că este în interesul moldovenilor să îl voteze pe Igor Dodon, un politician care înțelege importanța legăturii cu Moscova și își dorește să o aprofundeze. Îndemnul lui Putin pleacă însă de la o minciună: industriile celor două țări nu mai sunt așa de legate, mai ales de când Rusia i-a impus un embargou Moldovei, în 2013. Principalul partener economic și comercial este, de departe, Uniunea Europeană, în ansamblul său, iar din cadrul UE – România. 

ȘTIRI: Putin a vorbit despre dependența economiei Moldovei de Rusia

RIA NOVOSTI: Vladimir Putin a afirmat la Clubul Valdai că industriile Republicii Moldova sunt legate de Rusia și nu pot exista fără ea, pentru că nimeni în Europa nu cumpără produse moldovenești. Putin și-a exprimat speranța că alegătorii din Moldova vor aprecia eforturile actualului președinte al țării lor, Igor Dodon, de a dezvolta relațiile cu Rusia. 

SURSE:Ria Novosti, apoi propagată în Republica Moldova de către Primul în Moldova, noi.md
AFILIERE POLITICĂ:Presa de stat rusă afiliată Kremlinului
DATA APARIȚIEI:22 octombrie 2020
PUBLIC ȚINTĂ:Votanții lui Igor Dodon
AMPLIFICARE:TASS, o parte din presa din Romania, noi.md, primul în Moldova, Sputnik Moldova etc.
CUI SERVEȘTE:PSRM și Igor Dodon
NARAȚIUNE CHEIE:Republica Moldova este depedentă economic de Rusia

NARAȚIUNI: 1. Republica Moldova este, din punct de vedere economic, parte a „Lumii ruse”, singura care îi poate asigura dezvoltarea. 2. Occidentul (UE) nu are niciun interes pentru mărfurile moldovenești, pentru că este saturat cu propria producție, așa că, de pildă, e „aruncat, vărsat în câmp”. 3. Igor Dodon, un filo-rus, este politicianul care înțelege că Moldova poate găsi prosperitate prin apropiere de Moscova. 4. (indirect) Modelul democrațiilor occidentale nu este fezabil din punct de vedere economic, iar viața e mai bună în Rusia. 

CONTEXT/ETOS LOCAL: În acest caz, se merge pe nostalgia Uniunii Sovietice, atunci când Chișinăul se alinia politicilor Moscovei, iar economiile republicilor sovietice din periferie se subordonau și erau strâns legate de Moscova. Afirmațiile lui Vladimir Putin vin în contextul alegerilor prezidențiale din Republica Moldova. Pe această cale, liderul de la Kremlin și-a reafirmat susținerea deschisă față de candidatul Igor Dodon, în timp ce pe altă parte Moscova critică o pretinsă ingerință a Occidentului în procesul electoral din Republica Moldova. Nu este lipsit de interes nici faptul că Vladimir Putin a făcut aceste afirmații la clubul Valdai, unde în 2013 a trasat liniile de forță ale războiului informațional purtat de Moscova împotriva Occidentului. 

OBIECTIV: Activitatea electoratului prorus și nostalgic după vremurile URSS din Republica Moldova. In extenso, mesajul se adresează tuturor votanților de stânga filoruși, care cred într-o apropiere de Rusia în detrimentul Occidentului.

DE CE ESTE FALSĂ NARAȚIUNEA/SUNT FALSE NARAȚIUNILE: În ceea ce privește afirmația despre piața din Rusia deschisă vinurilor moldovenești, aceast este în mare parte falsă, iar cifrele o arată din plin. 

În iulie 2010, șeful serviciului sanitar rus, Ghenadi Onişcenko, declara în cadrul unui interviu acordat postului Echo Moskvî că un lot important de vinuri a fost interzis în Rusia, deoarece în vinuri au fost găsite substanţe nocive pentru sănătate.

„Nimeni nu mai are interes pentru acest vin. El nu trebuie să fie comercializat nici în Rusia şi nici în afara ei. Nu ştiu ce se mai poate de făcut cu acest vin, poate numai gardurile de vopsit”, a spus Onişcenko, citat de agenția Info-Prim Neo.

Cele mai recente statistici arată că volumul total de vin vândut de Republica Moldova pe piețele externe a crescut cu 10% în 2019 față de 2018. Producătorii autohtoni au vândut 80% din vinul produs în străinătate, în nu mai puțin de 71 de țări.

În 2019, Moldova a exportat vinuri în sticle în valoare de 80 de milioane dolari SUA. Volumul de vin vrac exportat a atins valoarea de 58 de milioane de dolari SUA, ceea ce reprezintă o creștere de 3% față de 2018.

Principalele destinații ale exporturilor de vin îmbuteliat din Moldova au fost România, Polonia și Rusia. Principalele destinații pentru exportul de vin în vrac sunt Belarus, Georgia, Rusia, Marea Britanie, Cehia, România, Germania, Ucraina, China și Italia.

Mai mult, realitatea generală a exporturilor din Republica Moldova arată cu totul astfel. Statisticile oficiale cele mai recente, din august 2020, arată că Republica Moldova, cu tot cu regiunea separatistă transnistreană, își exporturile mărfurile în proporție de circa 65% pe piețele europene, în timp ce Rusiei în mai revin doar 7,9% din exporturile țării.  

Aceleași statistici ale Biroului Național de Statistică (BNS) arată că valoarea totală a exporturilor de produse moldovenești pe piața europeană, în șapte luni ale anului curent, a constituit 893,5 milioane de dolari cu o pondere de 64,7% din totalul exporturilor, iar a importurilor – de 1.326 miliarde de dolari.

În aceeași perioadă, exportul mărfurilor moldovenești în Rusia s-a ridicat la 137,49 milioane de dolari, iar exportul produselor rusești în Repubica Moldova a însumat 337,61 milioane de dolari.

Cu alte cuvinte, Republica Moldova importă din Rusia aproape de trei ori mai mult decât exportă.

Acest lucru este cauzat de embargoul comercial pe care Rusia îl menține asupra Chișinăului încă din 2013, ca pârghie împotriva cursului european al Republicii Moldova.

Situația nu s-a schimbat nici după venirea lui Igor Dodon în funcția de președinte în 2016, și nici după ce Socialiștii au preluat puterea completă în Republica Moldova în noiembrie 2019 și până în prezent.

Potrivit Ministerului Economiei și Infrastructurii, în prezent, România a devenit principalul partener comercial al Republicii Moldova, atât la export, cât și la import. România a achiziționat în primele șase luni ale anului 2020, cel mai mare volum de produse moldovenești și a ocupat primul loc în ceea ce privește furnizarea de bunuri în Republica Moldova.

Volumul exporturilor moldovenești în România în ianuarie-iulie 2020 a însumat 357,05 milioane de dolari. În același timp, volumul importurilor din România în șapte luni ale anului curent, a constituit 348,73 milioane de dolari. 

SÂMBURE DE ADEVĂR: Există în continuare un segment numeros de cetățeni ai Republicii Moldova care își doresc revenirea la relațiile dintre Rusia și Republica Moldova de pe vremea URSS. De asemenea, Moldova întreține în continuare, la cote mici, relația comercială cu Federația Rusă. 

CUI ÎI SERVESC NARAȚIUNILE: Igor Dodon și, in extenso, electoratului de stânga.

REACȚII OFICIALE: Nu  există deocamdată.

Mădălin Necșuțu

Fake news, dezinformare, kompromat și discurs instigator la ură în campania electorală pentru alegerile prezidențiale din Republica Moldova.
Un proiect susținut de Ambasada Canadei în România, Bulgaria și Republica Moldova
25 oct.

„Autoritățile socialiste de la Chișinău adoptă reformele convenite cu UE”

Autoritățile de la Chișinău au fost lăudate în Parlamentul European – de un român! – pentru implementarea reformelor convenite cu UE. Narațiunea este menită să arate că Igor Dodon e și un reformist pro-european, nu doar un filorus și să ia din electoratul atras de imaginea prosperității UE. Problema e că, la fel ca într-un banc cu Radio Erevan, Chișinăul nu a fost lăudat, ci criticat; știrile despre presupusele laude sunt niște minciuni grosolane.

ȘTIRI:Europarlamentarul Dragoș Tudorache a apreciat efortul autorităților de la Chișinău de a implementa mai multe reforme convenite cu UE

Primul în Moldova: „În ultimul an, Republica Moldova a implementat mai multe reforme convenite cu UE. Despre aceasta a vorbit europarlamentarul Dragoș Tudorache de la tribuna Parlamentului European, în contextul discuțiilor despre raportul privind Acordul de Asociere. Raportorul pentru Republica Moldova a menționat că efortul autorităților este apreciat de oficialii europeni.”

SURSE: Primul în Moldova
AFILIERE POLITICĂ: PSRM, acționar majoritar rus, Igor Chaika
DATA APARIȚIEI: 20 octombrie 2020
PUBLIC ȚINTĂ:Electoratul socialist, pro-europeni și pro-reformiști care nu se regăsesc neapărat în vreunul din candidații de pe eșicherul de dreapta, chiar și pro-români.
AMPLIFICARE:Subiectulzilei.md, breakingnews.md
CUI SERVEȘTE:PSRM
NARAȚIUNE CHEIE:Republica Moldova se conformează cerințelor UE și aprofundează reformele convenite în cadrul Acordul de Asociere UE-Republica Moldova

NARAȚIUNI: 1. Republica Moldova este o țară în care statul de drept este respectat și policitienii de la putere (respectiv socialiștii) dau dovadă de voință politică în a respecta Acordul de Asociere semnat în 2014 între UE și Republica Moldova. 2. UE apreciază modul în care guvernează actuala conducere a Republicii Moldova.

CONTEXT/ETOS LOCAL: Igor Dodon (și implicit Partidul Socialiștilor) este un moldovenist filorus, care s-a pronunțat în repetate rânduri pentru o mai mare apropiere de Moscova și spațiul dominat de aceasta; majoritatea contra-candidaților săi sunt însă pro-europeni.

UE este principalul partener economic al Republicii Moldova, ale cărei exporturi sunt orientate în proporție de două treimi spre piețele UE, după ce Rusia a impus și menține un embargo aproape total asupra bunurilor din R. Moldova încă din 2013.

În plus, numeroși cetățeni ai Republicii Moldova lucrează în Uniunea Europeană și contribuie la imaginea de zonă a prosperității (și a statului de drept) pe care o are aceasta. În aceste condiții, una din principalele direcții ale campaniei electorale este ca Igor Dodon să se prezinte ca un partener al UE (fără a se distanța însă în vreun fel de Rusia) și un pro-reformist.

OBIECTIV: Confiscarea, cel puțin parțială, a discursului pro-european al opoziției, pentru a convinge electoratul nehotărât că Igor Dodon este o opțiune viabilă, care poate apropia Republica Moldova mai mult de UE întrucât reformele guvernului său sunt apreciate la Bruxelles.

Este relevant și faptul că europarlamentarul care „laudă” este un europarlamentar român: având în vedere neînțelegerile dintre pro-europeni și candidații unioniști, narațiunea ar putea să încurajeze electoratul unionist să fie mai îngăduitor cu Igor Dodon într-un eventual tur doi cu un pro-european.

DE CE ESTE FALSĂ NARAȚIUNEA/SUNT FALSE NARAȚIUNILE: Redactorii Primul în Moldova trunchiază mesajul raportului UE pentru R. Moldova, Dragoș Tudorache. Sunt alese unele propoziții ce par să aibă tentă pozitivă și sunt scoase din context.

Mai mult, sunt adăugate fraze întregi ce țin de retorica socialiștilor prin anularea programul „cetățeniei prin investiții” (care în fapt a fost inițiativa PAS în timpul guvernării comune iunie-noiembrie 2019).

De asemenea, se menționează distorsionat modificările la Legea funcționării ONG-urilor, în condițiile în care socialiștii au renunțat la anumite amendamente controversate numai sub presiunea opoziției și a partenerilor occidentali, în special UE și SUA, care au ieșit cu declarații împotriva modificărilor cerute de PSRM.

De altfel, discursul lui Dragoș Tudorache, care poate fi urmărit și pe TVR Moldova sau pe pagina de Facebook a acestuia, a fost unul în mare proporție critic la adresa guvernanților de la Chișinău.

Dragoş Tudorache: „Acordul de Asociere dintre UE şi R. Moldova nu este doar o listă de reforme şi doar un portofoliu financiar, este despre valori comune. Suntem parteneri, noi şi Republica Moldova, ne-am făcut un angajament unii faţă de ceilalţi şi nucleul este o valoare, una în dezbatere acum chiar aici între noi, membrii din UE şi anume statul de drept, spunem mereu statelor noastre membre că anume de aici porneşte fundamentul democraţiei şi amintim mereu celor din R. Moldova că este nevoie de stat de drept pentru a ajunge la destinaţia comună pe care am fixat-o cu toţii şi anume, integrarea europeană. Mesajul pe care am dori să îl transmitem săptămâna aceasta prin acest raport R. Moldova este cu privire la aceste alegeri şi valori fundamentale, cele care ne fac pe noi toţi europeni. Republica Moldova a făcut mai multe reforme în ultimul an şi chit că ades a fost instabilitate politică şi au fost semnale amestecate din partea autorităţilor, Moldova a reușit să atingă anumite condiţionalităţi pentru a doua tranşă de asistenţă macrofinanciară. Iar la nivelul cadrului legislativ s-au adoptat elemente cu privire la ONG-uri şi au fost implementate anumite elemente din reforma justiţiei. Prin urmare, am reuşit să ne oferim ajutorul prin măsuri de asistenţă la nivelul COVID-19 şi apoi cu intervenția OMNIBUS putem să ne mândrim cu o intervenţie ce ne-a făcut să fim alături de Republica Moldova în aceste vremuri de restriște. Sunt însă şi reforme care nu sunt gata. Ori lipseşte voinţa politică ori nu este suficientă capacitate administrativă. Mecanismele democratice trebuie să fie consolidate, societatea civilă trebuie să fie mai implicată şi dincolo de orice trebuie să existe independenţă judiciară fără nicio suspiciune de părtinire politică. Prin urmare, CSM trebuie să fie complet reformat, ca magistraţii să nu se confrunte cu presiuni. În ceea ce priveşte cadrul financiar este nevoie de stabilitate în aşa fel încât investiţiile făcute să fie durabile. Nu se poate ca după ani de zile în R. Moldova cine e vinovat de fraudarea miliardului, iar noi, Parlamentul European, vom urmări cu atenţie aceste reforme pentru că sunt importante pentru R. Moldova şi cetăţeni. Europa a fost şi va rămâne acasă. Este deja pentru mulţi dintre moldovenii care circulă liber, momentan afectaţi de restricţiile afectate de pandemie, pentru cei care muncesc în toate colţurile Europei sau îşi însoţesc familiile. Conducătorii Republicii Moldova, oricine ar fi ei, datorează cetăţenilor lor o ţară în care să vină mai des decât să plece, iar reformele pe care noi, UE şi instituţiile sale, le cerem autorităţilor sunt pentru cetăţenii Republicii Moldova, pentru a construi o societate şi o democraţie funcţională, sănătoasă şi prosperă”.

SÂMBURE DE ADEVĂR: Republica Moldova a îndeplinit mici condiționalități, dar insuficiente per ansamblu reformelor convenite cu UE în cadrul Acordului de Asociere.

CUI ÎI SERVEȘTE NARAȚIUNEA/SERVESC NARAȚIUNILE: Narațiunea vine să liniștească eventuale critici la adresa guvernării că nu-și respectă angajamentele luate în fața Bruxelles-ului.

REACȚII OFICIALE: Nu există deocamdată.

Mădălin Necșuțu

Fake news, dezinformare, kompromat și discurs instigator la ură în campania electorală pentru alegerile prezidențiale din Republica Moldova.
Un proiect susținut de Ambasada Canadei în România, Bulgaria și Republica Moldova
25 oct.

„Americanii pregătesc o revoluție colorată în Republica Moldova”

Statele Unite pregătesc o revoluție colorată pentru a anula o victorie a lui Igor Dodon în alegerile prezidențiale. Ofițerii de informații ruși ar fi reușit să afle – o spune chiar șeful spionilor – că experți americani se îndreaptă deja către Republica Moldova, iar ONG-urile și presa aflată sub controlul Washingtonului au fost activate.

ȘTIRE: Statele Unite planifică să declanșeze o revoluție colorată în Republica Moldova în cazul în care actualul președinte, Igor Dodon, câștigă alegerile prezidențiale din noiembrie, a declarat directorul Serviciului de Informații Externe al Rusiei (SVR), Serghei Narîșkin. Acesta a precizat că ONG-uri și mass-media „afiliată americanilor” promovează fake-news că autoritățile ar pregăti falsificarea alegerilor, iar o echipă de „strategi americani în revoluții colorate” s-ar îndrepta către Moldova. Narîșkin a vorbit și de un context mai larg, în care Statele Unite ar căuta să provoace tulburări post-electorale în țări prietene Rusiei și a menționat situația din Belarus și Kîrgîzstan.

SURSE: SVR
AFILIERE POLITICĂ:Kremlin
DATA APARIȚIEI:19 octombrie
PUBLIC ȚINTĂ:Publicul rusesc și internațional, dar vizat direct e publicul din Republica Moldova
AMPLIFICARE:Presa rusă (TASS), presa internațională (AFP), presa din România, presa din Republica Moldova.
CUI SERVEȘTE:Kremlinului, lui Igor Dodon, PSRM
NARAȚIUNE CHEIE:Americanii pregătesc o revoluție colorată în Republica Moldova

NARAȚIUNI: 1. Statele Unite pregătesc răsturnarea puterii legitime (alese democratic) din Republica Moldova pentru că nu este de acord ca țara să aibă un lider care își dorește „relații constructive” cu statele CSI și Rusia. 2. SUA destabilizează prin metode similare toate țările din fosta lumea sovietică unde nu au fost mulțumite de rezultatul alegerilor – vezi, chiar în această perioadă, Belarusul și Kîrgîzstanul. 3. Societatea civilă („ONG-urile”) și presa independentă („afiliată americanilor”) sunt instrumente ale revoluției colorate. 4. Democrația populară este ținta unui conspirații între „statul paralel” și Occident. 5. SUA este o putere imperială și destabilizatoare.

CONTEXT/ETOS LOCAL: 1. Context general. Revoluțiile colorate sunt o obsesie a Kremlinului încă de la mijlocul anilor 2000, când în Georgia a avut loc Revoluția trandafirilor iar în Ucraina Revoluția portocalie. Aceste mișcări pro-democrație de masă și altele în spațiul ex-sovietic contestau regimuri corupte, cu tendițe autoritare și au fost văzute ca o amenințare directă și de conducerea rusă, care se temea de fenomene similare la Moscova. Pentru a preîntâmpina un astfel de scenariu, a fost declanșată o intensă campanie propagandistică împotriva tuturor elementelor despre care se considera că pot genera aspirații pro-democratice și anti-guvernamentale și, în primul rând, societatea civilă și presa independentă. Acestea sunt asociate dușmanului, străinătății, conspirațiilor de tot felul sau oligarhiei mondiale. 2. Context local. Igor Dodon este un președinte declarat filo-rus, care a pledat constant pentru o mai mare apropiere de Federația Rusă. Dincolo de aceste pledoarii însă, mandatul său este marcat de controverse – inclusiv acuzații de corupție – și lipsit de realizări, astfel încât contracandidații săi pro-europeni, în special Maia Sandu, au o șansă importantă să câștige alegerile prezidențiale. În Republica Moldova au fost deja ridicate anumite semne cu privire la o posibilă tentativă de fraudare a votului cu alegătorii pro-ruși din Transnistria, mai ales că există și precedente ale așa-numitului vot cu autobuzul. Teza unor posibile proteste post-electorale a fost una din narațiunile vehiculate în această campanie electorală; asumarea ei din exterior, de către șeful unuia dintre cele mai redutabile servicii de informații din lume, nu face decât să îi dea greutate.  

OBIECTIV: Preîntâmpiarea unor eventuale proteste post-electorale; mobilizarea publicului/electoratului filo-rus/suveranist/nehotărât în fața unui pericol „extern” și destabilizator; perpetuarea narațiunii Kremlinului privind revoluțiile colorate.

DE CE SUNT FALSE NARAȚIUNILE: Nu este prezentată niciun fel de probă că Statele Unite sau vreo altă putere occidentală – sau alte puteri – ar încerca să destabilizeze situația din Republica Moldova sau că ar controla societatea civilă ori presa independentă. Occidentul și democrațiile liberale sunt un model real pentru o parte importantă a societății, care respinge modelul autoritar răsăritean.

Cătălin Gomboș

Fake news, dezinformare, kompromat și discurs instigator la ură în campania electorală pentru alegerile prezidențiale din Republica Moldova.
Un proiect susținut de Ambasada Canadei în România, Bulgaria și Republica Moldova
25 oct.

„Republica Moldova este un stat multinațional care face parte din «Lumea rusă»”

Partidul Politic Moldovenesc “Ai Noştri/Наши”, nou lansat la Chișinău, își propune să promoveze patriotismul, limba rusă și reprezentarea transnistrenilor în Parlamentul Republicii Moldova. Reprezentanţii grupului dezaprobă predarea istoriei românilor în școli și promovarea tricolorului românesc. De asemenea, consideră că limba rusă trebuie să fie a doua limbă de stat.

ȘTIRE:  Partidul Politic Moldovenesc „Ai noștri”, nou pe scena politică
„Partidul Politic Moldovenesc „Ai noștri” își propune să scoată „din hibernare” poporul multinațional al Moldovei și să-l aducă la alegeri. Inclusiv pe transnistreni și găgăuzi, la alegerile parlamentare.  Liderul grupului de inițiativă Mihail Ahremțev condamnă „genocidului etnic asupra etniilor din Moldova”, dezaprobă predarea istoriei românilor în școli și promovarea tricolorului românesc. De asemenea, consideră că limba rusă trebuie să fie a doua limbă de stat.

Vadim Barinov, locuitor al orașului Bender, a venit cu un mesaj către locuitorii regiunii transnistrene, spunând că Partidul Politic Moldovenesc „Ai noștri” va deveni vocea transnistrenilor. Prin intermediul partidului, transnistrenii vor obține posibilitatea să influențeze politica moldovenească, totodată să promoveze interesele celor de peste Nistru în Parlamentul Republicii Moldova.

Anastasia Filipașcu, activistă civică, a menționat că în școli se studiază istoria românilor, „românii fiind una din etniile minoritare”, spune ea. Tânăra se întreabă de ce nu se învață istoria altor minorități din țară. Se închid școlile în limba rusă. Se închid grupele la universitate de limba rusă dacă nu se adună suficienți studenți. Nu se traduc legile și alte acte în limba rusă.”

SURSE: „Ai noștri”, Primul în Moldova
AFILIERE POLITICĂ: Pro-Transnistria, pro-Kremlin, servește indirect interesele PSRM și ale lui Igor Dodon
DATA APARIȚIEI:20 octombrie
PUBLIC ȚINTĂ:Electoratul moldovenist, filo-rus, soviet-nostalgic, pro-transnistrean care nu susține PSRM-ul lui Igor Dodod și ar putea opta pentru competitori ai acestuia
AMPLIFICARE:Presa mainstream, agregatoare, rețele de socializare
CUI SERVEȘTE:PSRM
NARAȚIUNE CHEIE:Republica Moldova e un stat multinațional care face parte din „Lumea rusă”

NARAȚIUNI:  1. Republica Moldova este un stat multinațional. 2. Republica Moldova face parte din „Lumea rusă”. 3. Moldovenii nu sunt români. 4. Românii sunt una din etniile minoritare în Republica Moldova. 5. Popoarele „conlocuitoare” din Republica Moldova sunt marginalizate.

CONTEXT: 1. Electoral: denumirea partidului “Ai Noştri/Наши”  face trimitere/se suprapune cu denumirea  formaţiunii condusă de Renato Usatîi – Partidul Nostru/Наша Партия, ceea ce poate păcăli electoratul acestui partid la vot. Metoda a mai fost folosită cu puţin timp înainte de alegerile parlamentare din 2014, a fost lansat un partid care fura identitatea Partidului Comuniştilor din Republica Moldova (PCRM) – Partidul Comunist Reformator din Moldova (PCR), care la alegerile din 2014 a  acumulat 4,95%, fiindu-i necesar încă 1,05% ca să acceadă în Parlament.

2. Identitar: Republica Moldova se confruntă pe peste trei decenii cu probleme ce ţin de identitate. Republica Moldova este succesoarea RSS Moldoveneşti, care a făcut parte,  mai mult de jumătate de secol, din Uniunea Sovietică. Statul sovietic a urmărit aici, prin diferite metode, edificarea unei naţiuni şi a unei identităţi a moldovenilor aparte, diferită de cea românească din care face parte istoric şi identitar. Totodată, pe acest teritoriu au fost aduşi reprezentanţi ai altor etnii – ruşi, ucraineni, bulgari, găgăuzi (o politică moştenită de URSS de pe timpul Imperiului Rus). Concomitent, a fost promovată deznaţionalizarea şi rusificarea agresivă a „moldovenilor”, inclusiv prin teroare, represiuni, colectivizare, industrializare, şcoală, cultură etc. Republica Moldova, chiar şi după declararea independenţei faţă de URSS în 1991 (inclusiv pe fundalul mişcării de renaştere naţională), a rămas în mare parte un construct sovietic, iar ideea de „moldovenism” distinct faţă de „românism” este reînviată, menţinută şi promovată de partide politice pentru a accede şi pentru a se menţine la putere (Partidul Democrat Agrar în 1994, Partidul Comuniştilor în 2001, Partidul Socialiştilor în prezent). Autorităţile comuniste au adoptat chiar şi o Concepţie a politicii naţionale în Republica Moldova, potrivit căreia „moldovenii sunt naţionalitatea fondatoare a statului, iar împreună cu reprezentanţii altor etnii – ucrainenii, ruşii, găgăuzii, bulgarii, evreii, românii, beloruşii, rromii, polonezii şi alţii – constituie poporul Moldovei”. Documentul mai arată că pentru Moldova este caracteristic bilingvismul  moldo-rus.

3. Legat de procesul de pace din Transnistria: Secesionismul în Transnistria – moștenitoare a RASSM, rampa de lansare a revendicărilor sovietice pentru teritoriul dintre Prut și Nistru, dar și a ideologiei moldoveniste – a apărut în contextul renașterii naționale din Republica Moldova, când devenise clară identitatea românească a populației majoritate. Transnistria a rămas un bastion al Federației Ruse care își asumă moștenirea sovietică, iar planurile integrării sale într-o Republică federală în care să aibă drept de veto sunt promovate de ani de zile de Moscova, care în acest fel își va păstra pe termen nedefinit influența asupra întregului teritoriu al Republicii Moldova; este soluția ideală din punctul de vedere al Rusiei, care a văzut în repetate rânduri cum poate crește curentul pro-european în Republica Moldova, ceea ce duce la pierderea influenței sale.

OBIECTIV: 1. Electoral: fragmentarea electoratului lui Renato Usatîi, văzut ca principala amenințare pentru Igor Dodon în zona electoratului de stânga/suveranist/pro-rus. 2. Identitar: subminarea identităţii româneşti în Republica Moldova, promovarea limbii ruse ca a doua limbă oficială, reprezentarea transnistrenilor în Parlamentul Republicii Moldova. 3. Legat de procesul de pace din Transnistria: legitimizarea ideii că Transnistria și populația sa reprezintă o componentă a unui stat multinațional în care federalizarea ar reprezenta o soluție echitabilă.

DE CE SUNT FALSE NARAȚIUNILE: Majoritatea populaţiei dintre Prut și Nistru a fost formată, încă de la cele mai vechi atestări medievale, din etnici români/moldoveni; există minorități, însă imaginea de ansamblu a populației este una relativ omogenă, nefiind similară cu cea a unui stat multi-național gen Elveția. De altfel, ultimul recensământ, realizat în 2014, arată că mai puţin de 20% din populaţie este de altă etnie. S-au declarat ucraineni 6,6%, ruşi – 4,1%, găgăuzi 4,6%, bulgari – 1,9%, romi – 0,3%, alte etnii – 0,5%. Respectiv, peste 80% la sută din populaţia Republica Moldova este constituită din români/moldoveni şi vorbeşte limba română. (peste 75 la sută din populaţie s-au declarat moldoveni şi 7%/români),

Totodată, limba rusă este vorbită de majoritatea populaţiei, nu este discriminată, este statuată în lege ca limbă de comunicare interetnică, există şcoli cu predare exclusivă în limba rusă, de asemenea, este predată în toate şcolile de limbă română. Mai mult, minorităţile etnice, nu doar ruşii, vorbesc şi studiază exclusiv în limba rusă. De asemenea, Registrul de stat al actelor juridice al Republica Moldova, Monitorul Oficial sunt traduse şi în limba rusă. https://www.legis.md/ 

CUI ÎI SERVESC NARAȚIUNILE: Kremlinului, populaţiei nostalgice după URSS, susţinătorilor curentului moldovenist.  

Mariana Vasilache

Fake news, dezinformare, kompromat și discurs instigator la ură în campania electorală pentru alegerile prezidențiale din Republica Moldova.
Un proiect susținut de Ambasada Canadei în România, Bulgaria și Republica Moldova
25 oct.

„Maia Sandu dorește dispariția Republicii Moldova”

Maia Sandu se gândește doar la distrugerea Republicii Moldova ca stat, întrucât nu va interzice marșurile unioniste, la fel cum nu va interzice nici alte manifestări legale ale cetățenilor. „Pericolul unionismului” este astfel readus în prim-plan, iar asocierea Maiei Sandu cu acesta îi convine lui Igor Dodon, pentru că astfel este redus bazinul electoral al principalei sale contracandidate, mai ales în turul doi, când învingătorul ar putea fi acela care îi va convinge pe alegătorii candidaților din primul tur, Renato Usatîi și Violeta Ivanov, de centru-stânga.

ȘTIRE: „Maia Sandu nu vrea să devină președintele Republicii Moldova: ea visează la dispariția țării”, a titrat kp.md la 24 octombrie, unul din argumentele redacției fiind că Maia Sandu nu intenționează să interzică marșurile adepților unirii Republicii Moldova cu România

„Maia Sandu a declarat la un post de televiziune că dacă va deveni președinte nu va interzice marșurile unioniste, care se pronunță pentru lichidarea Moldovei, iar prima sa vizită peste hotare în calitate de șef de stat o va întreprinde la București.

Nu vom spune nimic de București, totuși  este o țară apropiată pentru noi, dar marșul unioniștilor… Judecați singuri. Ce președinte normal va dori dispariția țării sale? Adică eu vreau să devin președinte ca să dau țara pe mâini străine! Și, reiese că în opinia Maiei Sandu pe 31 august marcăm o sărbătoare incorectă, trebuie să sărbătorim anume și doar Ziua limbii române.

Dar ce facem cu majoritatea covârșitoare a populației care respinge categoric acasă unirea, și dorește să trăiască anume în țara care se numește Republica Moldova?! Ce facem cu oamenii pe care îi deranjează foarte mult marșurile unioniste în Chișinău?!

Apropo, președintele oricărei țări trebuie să îndeplinească voința și interesele majorității cetățenilor, dar nu ale unei părți insignifiante ale acesteia. Și ne întrebăm – de ce am avea nevoie de un asemenea președinte?!”

SURSE: kp.md
AFILIERE POLITICĂ:Igor Dodon/PSRM, Kremlin
DATA APARIȚIEI:24 octombrie 2020
PUBLIC ȚINTĂ:votanții de centru-stânga, care nu împărtășesc ideea unirii Republicii Moldova cu România
CUI SERVEȘTE:Igor Dodon
NARAȚIUNE CHEIE:Maia Sandu este adeptă a unirii cu România și reprezintă un pericol pentru statalitatea moldovenească și respectiv, pentru cei care se opun acestei idei.

NARAȚIUNI: Unionismul este un curent radical sprijinit de un număr infim de cetățeni. Adepții unirii sunt ab initio dușmani ai majorității covârșitoare a cetățenilor Republicii Moldova. Maia Sandu este un politician care sprijină un curent radical și, respectiv, nu reprezintă majoritatea populației. (Indirect) Igor Dodon este singurul garant al statalității moldovenești.

CONTEXT/ETOS LOCAL:  Ideea unirii Republicii Moldova cu România a însoțit întreaga istorie de aproape 30 de ani de Independență a Republicii Moldova. Unionismul este susținut de unele elite politice, de obicei cu influență redusă, dar și de o bună parte a intelectualității, este însă blamat de minoritățile etnice, în general vorbitoare de limba rusă și de unii politicieni.

Unirea, care în viziunea multora din Republica Moldova se asociază cu jandarmul român, a fost una din sperietorile tuturor campaniilor electorale din ultimul mai bine de un sfert de secol. Inclusiv la alegerile prezidențiale din 2016, când Maiei Sandu i s-a amintit frecvent că a declarat la o emisiune că în cazul unui referendum privind unirea cu România ar fi votat „pentru”.

Chiar dacă sunt criticate de o parte a populației, în general, acțiunile unioniștilor în Republica Moldova s-au desfășurat pașnic, cu mici excepții, cum ar fi incidentele de la Bălți, (un oraș locuit preponderent de vorbitori de rusă) din 2012, sau altercațiile cu poliția din 2018.

Prezentarea Maiei Sandu drept o adeptă deschisă a unionismului are ca scop reducerea bazinului electoral al acesteia în special în turul doi de scrutin, unde, așa cum arată toate sondajele, se va confrunta cu Igor Dodon. Atunci, atât  Igor Dodon, cât și Maia Sandu vor miza pe alegătorii de centru-stânga ai lui Renato Usatîi și ai Violetei Ivanov.

Totuși, este de menționat că numărul adepților unirii cu România s-a dublat în ultimii patru ani și a ajuns la o treime, potrivit Barometrului Opiniei Publice, cea mai cunoscută cercetare sociologică din Republica Moldova, iar numărul celor care se opun unirii a scăzut de la 66% la 48 la sută. Rezultate similare prezenta acum un an și un sondaj realizat de IMAS. Rezultatele sondajelor înseamnă că nu mai este vorba de „o parte insignifiantă a societății”, așa cum încearcă să-și convingă publicul kp.md

OBIECTIV: De a o prezenta pe Maia Sandu ca pe o adeptă a unirii Republicii Moldova cu România pentru a-i subția bazinul electoral, în special în turul doi de scrutin

DE CE ESTE FALSĂ NARAȚIUNEA/SUNT FALSE NARAȚIUNILE: Deși autorul comentariului nu explică unde a făcut Maia Sandu declarațiile respective, se pare că e vorba de talk-show-ul „Puterea a patra” de la N4 din 20 octombrie, în care moderatorul o întreabă dacă va interzice marșurile unioniștilor.  Maia Sandu face referire la normele democratice, care asigură libera exprimare a tuturor cetățenilor. „Nu va fi interzis niciun marș. Noi suntem în democrație și fiecare este în drept să-și promoveze să își manifeste doleanțele și speranțele. Eu sunt un om care crede în democrație, voi respecta legea și voi asigura ca toți ceilalți să respecte legea”, a declarat Maia Sandu.

Pe de altă parte, fiind întrebată dacă prima  vizită peste hotare o va face la Bruxelles sau la București, Maia Sandu a răspuns: „În funcție de situație. Dar cu siguranță că trebuie să merg la București și la Kiev după asta, ca să restabilim relațiile cu aceste două țări”. Din răspunsul acesteia reiese că va merge la București și la Kiev după Bruxelles, ceea ce contrazice afirmațiile făcute în comentariul kp.md.

În privința sărbătorii de 31 august, ea a declarat că „sărbătorim limba română” fără să comenteze nimic în privința celor care folosesc o altă denumire pentru limba română.

Aprobarea desfășurării marșurilor unioniste, care nu sunt interzise de legislație și Constituție, nu înseamnă automat destrămarea Republicii Moldova și unirea cu România. Acțiuni unioniste se desfășoară în Republica Moldova, practic nestingherit, de mai bine de un deceniu. Asemenea acțiuni au avut loc chiar și în perioada guvernării comuniste de până în 2009, chiar dacă atunci autoritățile statului încercau să le împiedice.

Mai trebuie spus că în pofida discuțiilor în anumite cercuri, a marșurilor și altor acțiuni unioniste, subiectul unirii Republiciii  Moldova cu România nu a fost pus niciodată oficial în discuție.

SÂMBURE DE ADEVĂR: Maia Sandu a declarat că nu va interzice marșurile unioniste. La fel cum nu va interzice alte marșuri sau acțiuni care nu încalcă legislația.

CUI ÎI SERVESC NARAȚIUNILE: Igor Dodon, prin reducerea bazinului electoral al Maiei Sandu; Moscovei, prin alimentarea fobiilor unioniste printre cetățenii Republicii Moldova.

Cornel Ciobanu

Fake news, dezinformare, kompromat și discurs instigator la ură în campania electorală pentru alegerile prezidențiale din Republica Moldova.
Un proiect susținut de Ambasada Canadei în România, Bulgaria și Republica Moldova
25 oct.

„Republica Moldova trebuie să revină în «Lumea rusă» mediatică”

Igor Dodon își dorește ca posturile ruse să fie prezente, din nou, în casele moldovenilor, iar legea care limitează transmiterea canalelor respective pe teritoriul Republicii Moldova să fie abrogată. Problema e că legea respectivă va fi cam greu de găsit de găsit în Monitorul Oficial, întrucât în Republica Moldova nu există interdicții pentru posturile TV în limba rusă, ba chiar pot fi vizionate la orice distribuitor de servicii prin cablu; există doar anumite restricții pentru emisiuni informative și militare din state – inclusiv Rusia – care nu au ratificat Convenția europeană cu privire la televiziunea transfrontalieră.

În același timp, rapoartele de monitorizare și studiile regionale arată că propaganda rusă reprezintă un pericol real pentru Republica Moldova, care este cel mai expus stat influenței acesteia

ȘTIRI:  „Dodon consideră că televiziunile rusești trebuie să revină  în audiovizualul Moldovei”, a titrat agenția rusă de știri TASS, făcând referire la declarațiile lui Igor Dodon într-un interviu oferit agenției.

„Legile care limitează difuzarea în Republica Moldova a televiziunilor în limba rusă trebuiesc modificate, iar unele posturi de televiziune ruse trebuie să revină, a declarat luni (19 octombrie n.red) președintele Igor Dodon în cadrul unui interviu online cu prim-adjunctul directorului TASS, Mihail Gusman.

„Eu insist că noi trebuie să întoarcem unele canale rusești telespectatorilor moldoveni, a declarat el”, notează agenția oficială rusă de presă.

Știrea a fost preluată insistent de presa din Republica Moldova, mai ales că tot acolo Dodon promite să readucă în curriculumul școlar studierea obligatorie a limbii ruse.

El a mai declarat că va insista asupra reluării difuzării posturilor de televiziune rusești în țara noastră. „Insist că trebuie să reluăm difuzarea unor canale rusești pentru telespectatorii moldoveni. Cu câțiva ani în urmă, Parlamentul a limitat difuzarea unor canale, iar pe altele pur și simplu le-a interzis. Sper că după alegerile prezidențiale vom reuși să adoptăm toate aceste legi”, a spus el, citat de Noi.md

SURSE: TASS, Noi.md
AFILIERE POLITICĂ:Kremlin, Igor Dodon/PSRM
DATA APARIȚIEI:19 octombrie
PUBLIC ȚINTĂ:electoratul rusofon, nostalgicii după URSS, persoanele care se consideră apropiate culturii ruse
AMPLIFICARE:Difuzată de un șir de instituții de presă, în special de limbă rusă, dar și din Rusia
CUI SERVEȘTE:Lui Igor Dodon, Moscovei
NARAȚIUNE CHEIE:Igor Dodon va face dreptatea și va readuce posturile TV ruse pe ecranele televizoarelor moldovenilor

NARAȚIUNI: 1. Republica Moldova este parte din „Lumea rusă”. 2. Anumite forțe au încercat să taie din legăturile cu lumea rusă, dar Igor Dodon restabilește un „adevăr istoric” și îndreaptă o „nedreptate”, odată cu limitarea posturilor TV în Republica Moldova. 3. (indirect) Igor Dodon este un unificator al societății moldovenești (vezi Transnistria) care a fost dezbinată din cauza asaltului asupra identității rusești.

CONTEXT/ETOS LOCAL:

Limba rusă are un rol important, atât de comunicare cât și simbolic/politic în Republica Moldova. Majoritatea populației românofone vorbește și rusa, iar minoritățile etnice comunică practic exclusiv în această limbă. Rusa este un simbol important pentru sovieto-nostalgici și pentru cei care, politic, optează pentru o mai mare apropiere de Moscova, iar televiziunea rusă încă reprezintă o legătură cu metropola.

În Republica Moldova  se vorbește deschis despre pericolul propagandei ruse începând cu anul 2014, atunci când a început conflictul armat din Ucraina, iar posturile TV rusești au fost acuzate în repetate rânduri că transmiteau știri false.  În iulie 2014, Consiliul Coordonator al Audiovizualului a suspendat timp de șase luni transmiterea pe teritoriul Republicii Moldova a postului rusesc Russia 24. CCA constata atunci că postul respectiv de televiziune „reflectă conflictul ucrainean astfel încât opinia publică să fie manipulată prin intermediul termenilor utilizaţi, limbajul prezentatorilor postului e agresiv până la insulte directe”.

Totuși, Igor Dodon susținea că Russia 24 este „un canal bun” pe care îl privește acasă și promitea încă la începutul mandatului său că-l va aduce telespectatorilor din Republica Moldova.

La sfârșitul anului 2017, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat modificări la Codul Audiovizualului de atunci, limitatând transmisiunea anumitor emisiuni din anumite state: „În vederea asigurării securității informaționale a statului, se permite radiodifuzorilor și distribuitorilor de servicii transmisia programelor de televiziune şi radio cu conținut informativ, informativ-analitic, militar și politic care sunt produse în statele membre ale Uniunii Europene, SUA, Canada, precum şi în statele care au ratificat Convenția europeană cu privire la televiziunea transfrontalieră”, potrivit textului oficial. Sau, mai exact se interzicea difuzarea știrilor și emisiunilor analitice și militare de la posturile TV din unele state, inclusiv Rusia, care nu au semnat Convenția europeană cu privire la televiziunea transfrontalieră.

Legea a intrat în vigoare în februarie 2018. Totuși, experții constatau la scurt timp că unele instituții găsiseră și cum să o ocolească.

Mai multe rapoarte de monitorizare și studii, atât locale, cât și regionale au atras atenția asupra pericolului propagandei ruse pentru Republica Moldova. „Posturile ruseşti de televiziune, retransmise în Republica Moldova, sunt instrumente de propagandă informaţională a Federaţiei Ruse, utilizate în războiul informaţional împotriva Uniunii Europene, SUA şi NATO”, potrivit unui raport de monitorizare realizat de Asociația Presei Independente. Totodată, un studiu regional realizat în 2018  constata că „Republica Moldova este țara cea mai expusă din Europa Centrală și de Est la propaganda rusă, și respectiv cea mai vulnerabilă”.

Readucerea „Lumii ruse” în centrul atenției este în linia discursurilor pro-Dodon care caută să îl prezinte ca un unificator al unei Moldove dezbinate (vezi Tranisnitria) tocmai din cauza asaltului asupra identității rusești.

OBIECTIV: Promovarea narațiunii că Republica Moldova face parte din „Lumea rusă”; (indirect) legitimarea propagandei și narațiunilor false din mass-media rusă; promovarea imaginii lui Igor Dodon ca unificator al unei societăți dezbinate.

DE CE SUNT FALSE NARAȚIUNILE: Posturile ruse de televiziune, sau „televiziunile în limba rusă”, așa cum scrie TASS nu au fost interzise în Republica Moldova. Au fost interzise, anumite categorii de emisiuni, considerate ca fiind primejdioase pentru securitatea informațională a Republicii Moldova.

SÂMBURE DE ADEVĂR: Chiar dacă formula interdicției era pentru posturile care nu au semnat Convenția Europeană cu privire la Televiziunea Transfrontalieră, amendamentul respectiv a fost îndreptat în special împotriva posturilor ruse.

CUI SERVESC NARAȚIUNILE: Lui Igor Dodon, PSRM, Federației Ruse.

Cornel Ciobanu

Fake news, dezinformare, kompromat și discurs instigator la ură în campania electorală pentru alegerile prezidențiale din Republica Moldova.
Un proiect susținut de Ambasada Canadei în România, Bulgaria și Republica Moldova
25 oct.

Dezinformarea săptămânii: „Statele Unite subminează soluționarea conflictului din Transnistria pentru că vor să impună guvern pro-occidental la Chișinău”

Statele Unite vor să impună un guvern pro-occidental la Chișinău, iar pentru aceasta sunt dispuși să submineze stabilitatea Republicii Moldova, dinamitând atât o posibilă coaliție între socialiști și Maia Sandu, cât și reglementarea conflictului din Transnistria, unde Rusia ar fi dispusă să colaboreze cu Washingtonul. Acesta a fost mesajul lansat de 14 octombrie de către șeful diplomației de la Moscova într-un interviu dat mai multor publicații rusești. Într-un limbaj tare, pe alocuri grosolan, Serghei Lavrov a afirmat că Occidentul vrea să creeze un „abces în spațiul post-sovietic”, arătând cu degetul spre SUA și UE pentru situațiile tensionate din Belarus și Kîrghizstan.

Ministrul rus de Externe a cautat să acrediteze ideea că Statele Unite vor să influențeze rezultatul alegerilor prezidențiale din Republica Moldova, dar și că, în încercarea de a impune la putere forțe pro-occidentale, Washingtonul subminează procesul de pace în regiunea separatistă transnistreană.

Narațiunea lui Lavrov este în concordanță cu politica Moscovei, potrivit căreia Occidentul se amestecă în treburile interne ale Republicii Moldova și, in extenso, în spațiul ex-sovietic (considerat în continuare zonă de influență a Rusiei).

Lavrov spune explicit că SUA caută să influențeze rezultatul alegerilor din Republica Moldova și reia retorică sovietică de lemn cu „neamestecul în treburile interne” ale statului din partea străinilor

Chiar dacă dosarul transnistrean stagnează de peste 28 de ani, în principal din cauza poziției ruse pe acest dosar, Lavrov a arătat și o aparentă disponibilitate de negociere.

Fenta Kremlinului

În ciuda acestei poziții aparent înclinată spre negocieri, Lavrov acuză Occidentul/SUA că subminează stabilitatea Republicii Moldova, împiedică o coaliție PAS – PSRM, dar și un eventual proces de pace în Transnistria, unde Rusia vrea reglementare.

Moscova păstrează circa 1.500 – 2.000 de soldați în regiunea transnistreană, împărțiți în așa-numiții pacificatori și Grupul Operativ al Trupelor Ruse (GOTR), cu misiunea de a păzi depozitele de la Cobasna pline cu muniție încă din vremea URSS. Aceste trupe sunt încadrate în Armata rusă regulată, în cadrul Districtului de Vest ce se subordonează centrului de comandă de la Sankt-Petersburg. Una dintre misiunile acestuia este și să supravegheze regiunea Odesa și accesul la Marea Neagră.

Dezinformarea lansată de Lavrov se încadrează în narațiunea potrivt căreia Occidentul caută să destabilizeze și să controleze statele din fostul spațiu sovietic prin „revoluții colorate” sau tentative de fraudare a alegerilor (în Republica Moldova se folosește, alternativ sau simultan, și România). Pe lângă numeroase utilizări în trecut – legate de Federația Rusă, Ucraina în 2013, Republica Moldova în 2009  – a fost reluată în 2020 în cazul Belarusului, iar acum în cel al Republicii Moldova.

Narațiunea este recirculată frecvent, dată fiind ponderea pe care o are pe piață mass-media rusească, care o promovează. Republica Moldova nu este străină de acest fenomen, în special din cauza slabei securități a spațiului informațional, dominat de mass-media rusă și rezilienței scăzute a populației la propaganda Kremlinului, în marea ei majoritate vorbitoare de limbă rusă.

Operațiunea „votanți din Transnistria”

În contextul campaniei electorale de la Chișinău, au fost ridicate semne de întrebare cu privire la o posibilă tentativă de fraudare a rezultatului cu ajutorul alegătorilor din Transnistria, în condițiile în care regiunea separatistă este ferm pro-rusă, la fel ca și președintele Igor Dodon.

În scrutinele anterioare, atât prezidențialele din noiembrie 2016, cât și în parlamentarele din februarie 2019, au existat suspiciuni cu privire la transnistrenii aduși cu autobuzul să voteze în mod organizat pentru un anumit concurent sau partid.

În condițiile în care regiunea este separată de trei decenii de Republica Moldova, iar o parte a populației care s-a arătat interesată de apartenența la aceasta, procesul politic de peste Prut a fost întotdeauna ținta autorităților separatiste. Dacă până în 2016 s-a mers pe propagandă, corupția a dus jocul politic viciat la un alt nivel.

În același timp, regimul secesionist de la Tiraspol a încercat întotdeauna să pună piedici oricăror manifestări privind apartenența cetățenilor din stânga Nistrului la Republica Moldova.

Experții de la Chișinău consideră că numărul real al celor care vin la vot în cadrul scrutinelor din Republica Moldova din propria conștiință și atitudine civică este de doar câteva mii. Cu toate acestea, la ultimele două scrutinuri s-au prezent 16.728  de alegători, iar la cel de-al doilea 37.177.

De menționat este că intervenția recentă a lui Lavrov a apărut la doar câeva zile după un interviu al ambasadorului SUA la Chișinău, Dereck Hogan. Mesajul central al interviului era că SUA își doresc alegeri corecte în Republica Moldova. Interviul lui Hogan a fost publicat în 11 octombrie de portalul bilingv Newsmaker.md care are, cu predilecție, ca public-țintă vorbitorii de limbă rusă din Republica Moldova.

De asemenea, subsecretarul de stat pentru afaceri politice al SUA, David Hale, i-a sunat în 9 octombrie atât pe președintele Igor Dodon, cât și pe fostul prim-ministru Maia Sandu pentru a discuta despre alegerile prezidențiale din 1 noiembrie. Hale a subliniat importanța unui proces electoral liber și echitabil, care să respecte voința poporului, inclusiv condiții de concurență echitabile pentru toți candidații, eliminarea sprijinului ilegal extern pentru campaniile politice și accesul imparțial la masă mass-media în conformitate cu legile Republicii Moldova.

În concluzie, obiectivul lui Lavrov pare a fi fost fost combaterea anticipată a oricăror posibile proteste generate de eventuale fraude în alegeri sau de un vot masiv în Transnistria. De asemenea, s-a urmărit mobilizarea simpatizanților proruși și stataliști, ambele categorii cu viziuni anti-occidentale.

Demontarea falsurilor

În privința alegațiilor sale, Lavrov nu se aduce nicio probă despre o eventuală implicare a SUA în alegerile din Republica Moldova.

Spațiul ex-sovietic este format din state independente, iar pretenția Moscovei ca acest spațiu să fie considerat sfera sa de influență încalcă legislația internațională. În plus, nu există vreun acord formal sau vreo înțelegere informală care să îi dea Federației Ruse vreun drept asupra acelui spațiu. Acest lucru ne amintește de logica Războiului Rece, a sferelor de influență și „dreptul” Rusiei de a opera în spatele Cortinei de Fier.

Mesajul lui Lavrov se construiește, ca orice dezinformare, pe un sâmbure de adevăr. În ceea ce privește subminarea stabilității Republicii Moldova prin blocarea unei alianțe PSRM – PAS, într-adevăr, cele două formațiuni au format pentru scurt timp o coaliție împotriva oligarhului Vlad Plahotniuc. În 14 iunie 2019, cabinetul Filip avea să cadă, iar Plahotniuc fugea din țară în aceeași zi.

Cu toate acestea, la numai câteva luni de la preluarea guvernării, PSRM a răsturnat PAS de la putere, atunci când guvernul Maia Sandu a decis să-și asume răspunderea pentru numirea unui Procuror General independent. Asta după ce PSRM trucase numirile anterioare în funcțiile cheie, acolo unde au fost puși ex-consilierii lui Igor Dodon (Centrul Național Anticorupție, Serviciul de Informații și Securitate, etc.)

În ceea ce privește Transnistria, în cele aproape trei decenii scurse din 1992, Federația Rusă nu a transmis niciodată vreun semnal că este în mod real interesată de o reglementare a conflictului. Cu o singură excepție – a sprijinit o variantă care ar permite federalizarea Republicii Moldova. Scopul fiind oferirea unor pârghii esențiale care ar fi înclinat opțiunea fragilă Est-Vest înspre prima variantă.

Cum pozează Moscova din parte a conflictului în mediator

Deși a fost parte a conflictului și încă are forțe armate pe teritoriul Republicii Moldova, pe care refuză să le retragă în ciuda angajamentelor proprii și a presiunilor comunității internaționale, Rusia caută să se poziționeze ca un mediator onest (honest broker) al conflictului în cadrul formatului de negociere 5+2 existent.

Moscova susține ferm, însă, regimul separatist nerecunoscut de comunitatea internațională, contribuind, de pildă, la plata pensiilor și furnizând gaz gratuit Transnistriei, care nu a mai făcut plăți Grazpromului de 13 ani, datoria acumulată ajungând la șapte miliarde de dolari.

Mai mult, regiunea separatistă transnistreană este o platformă de contrabandă în regiune de care profită oameni de afaceri ruși apropiați Kremlinului (de exemplu Igor Ceaika, fiul fostului Procuror General al Rusiei, Yuri Ceaika).

Nu în ultimul rând, în ceea ce privește opoziția americană față de varianta unei alianțe PSRM/PAS, SUA a participat în format tripartit SUA-UE-Rusia la negocierile pentru debarcarea oligarhului Vlad Plahotniuc și a guvernului său pe 14 iunie 2019, urmată de venirea la putere a acelei coaliții „împotriva firii”.

SUA s-au pronunțat constant în favoarea reformării Republicii Moldova și a orientării acesteia către democrațiile liberale cu economii de piață funcționale. De aceea, o preferință pentru forțele politice care își asumă un astfel de model este naturală, dar numai prin consens politic și votul populației în cadrul unor alegeri corecte.

Mădălin Necșuțu

Fake news, dezinformare, kompromat și discurs instigator la ură în campania electorală pentru alegerile prezidențiale din Republica Moldova.
Un proiect susținut de Ambasada Canadei în România, Bulgaria și Republica Moldova
24 oct.

Demagogul săptămânii

Săptămâna trecută, în campania pentru alegerile prezidențiale din Republica Moldova au apărut noi narațiuni false. Mai întâi, a apărut fantoma străinului (occidental sau român) care i-a pus gând rău Republicii Moldova: contracandidații lui Igor Dodon sunt sfătuiți de consilieri străini aflați în solda oligarhului-fugar Vlad Plahotniuc. Ni se spune că aceste fapte vor fi investigate de Serviciul de Informaţii şi Securitate. Politics.md arată că Maia Sandu beneficiază de serviciile fostului consilier al lui Plahotniuc (cetăţean român), care îl consiliază şi pe Renato Usatîi, principalul contra-candidant al lui Igor Dodon în zona electoratului pro-rus. „Ar mai putea există totuși și anumite înțelegeri aici la nivel local între Sandu și Usatîi, iar scopul comun și lucrul în echipă a celor doi nu are cum fi afectat de faptul că au aceeași echipă de consultanți.” Asocierea Maiei Sandu cu Usatii arată că, pentru beneficiarul dezinformării – Igor Dodon, cei doi sunt principalii adversari – unul are ca electorat proeuropenii, celălalt concurează, cu șanse considerabile, pentru voturile antieuropenilor, nostalgicilor, suveraniștilor. Mariana Vasilache constată că discreditarea Maiei Sandu prin asociere cu oligarhi corupți s-a încercat și în campania precedentă, când aceasta a fost acuzată că ar fi primit bani de la alt controversat politician şi om de afaceri, Ilan Şor, subiect reluat şi în această campanie pentru prezidenţiale. Se face trimitere și la narațiunea așa-numiților „consilieri”, care de fapt ar fi angajați ai unor guverne străine și ar încerca să destabilizeze țările în care au fost detașați – un mit bine cunoscut și intens promovat încă din perioada Războiului Rece. Obiectivul este asocierea Maiei Sandu cu Plahotniuc și cu Renato Usatîi, descurajarea electoratului PAS. Mariana Vasilache arată că nu sunt prezentate dovezi care să susțină afirmațiile din articol, sursele citate sunt vagi  – „canalele de Telegram care scriu despre procesele politice din Republica Moldova” (canale „otrăvite”, pentru că au fost suportul principal al opoziției din Belarus). Reprezentanţii PAS au declarat pentru DEMAGOG că informaţia că Andrei Stoiciu ar face parte din echipa Maiei Sandu este falsă, fapt întărit și de Stociu, într-o declarație în exclusivitate.

Campania de fake news împotriva Maiei Sandu continuă să propage teza că „proeuropeana” Maia Sandu nu a făcut nimic pentru a implementa reformele europene în timpul mandatului său de premier. „Guvernul Maia Sandu a implementat 0 (zero) condiționalități din Acordul de asistența macrofinanciară Republica Moldova – UE în valoare de 100 de milioane de euro” arată un articol din Politics.md, citând un „expert”. Informația fake a fost amplificată în today.mdbreakingnews.md și în media de limba rusă precum kp.mdkn.mdmk.kn.md. Cornel Ciobanu arată că știrile se bazează pe o postare pe Facebook a unui „expert economic”, care susține că a realizat „un studiu complex”, fără a prezenta detalii sau metodologia care l-a condus la această concluzie. Scopul pare a fi acela de a submina imaginea Maiei Sandu de promotoare a reformelor care are relații bune la Bruxelles. Mai mult, se încearcă acreditarea ideii că guvernele Filip (Partidul Democrat al oligarhului-fugar Vlad Plahotniuc) și Chicu (pro-Dodon) ar fi realizat mai multe reforme, în ciuda faptului că asistența financiară a fost blocată în timpul mandatului Filip, iar după deblocarea de către cabinetul Sandu, ultima tranșă a fost ratată de guvernul Chicu. Acordul de asistență macrofinanciară din partea UE în valoare de 100 de milioane de euro este binecunoscut în Republica Moldova, deoarece a fost cap de afiș în relațiile moldo-comunitare aproape patru ani. Trei guverne s-au schimbat la Chișinău în această perioadă, iar până la urmă Republica Moldova a ratat 40% din acei bani.

A fost ranforsată și narațiunea deja puternic amplificată în estul Europei privind pregătirea unui Maidan post-electoral. Cătălin Gomboș demontează un alt articol din Politics.md în care se susține că ambasadele îi coordonează campania Maiei Sandu, iar pentru că Statele Unite sunt tot mai prezente în regiune, UE intenționează să destabilizeze Republica Moldova după alegeri: „Surse din cadrul Serviciului de Informațîi și Securitate au confirmat veridicitatea informației apărute pe canalelede Telegram referitoare la coordonarea campaniei electorale a Maiei Sandu de către reprezentanți ai corpului diplomatic acreditați în Republica Moldova.” Cătălin Gomboș arată că publicul din Republica Moldova a fost expus de-a lungul mai multor generații unor campanii de demonizare a Occidentului, inițial în perioada URSS, apoi în plan local, atunci când la guvernare se aflau formațiuni politice care preferă orientarea către spațiul ex-sovietic, prin intermediul mass-media din Federația Rusă, care are o cotă semnificativă din piața media. Narațiuni precum acelea că ambasadele trag sfori și controlează politicienii pro-occidentali sau contestarea alegerilor (prin revoluții colorate) reprezintă deja un loc comun în regiune, fiind repetate, insistent, de ani de zile. Este sugestiv mediul folosit pentru transmiterea mesajului – Victor Nichituș este un cetățean român stabilit în Republica Moldova, unde a desfășurat o activitate relativ intensă și constantă de portavoce a regimurilor „stataliste”, filo-ruse, cum a fost cel al Partidului Comuniștilor și este cel actual, al Partidului Socialiștilor. De ce este falsă informația? Pentru că nu este prezentată nicio probă, fiind citate doar informații apărute pe o rețea de socializare.

O narațiune fake nouă este aceea că Statele Unite subminează procesul de pace din Transnistria. Deși teza că Vestul se amestecă în treburile interne ale Estului nu este nouă, de data această, știrile false amintesc subtil, prin cultivarea nostalgiei după „Lumea rusă” și a raiului sovietic multietnic, că Occidentul se amestecă în spațiul ex-sovietic, considerat, în continuare, zona de influență a Rusiei. Statele Unite vor să impună un guvern pro-occidental la Chișinău, iar pentru această sunt dispuse să submineze stabilitatea Republicii Moldova, dinamitând atât o posibilă coaliție între socialiști și Maia Sandu, cât și reglementarea conflictului din Transnistria, unde Rusia ar fi dispusă să colaboreze cu Washingtonul. Dezinformarea a plecat de la nivel înalt – ministrul de externe Serghei Lavrov, citat de agenția TASS, amplificată apoi de Sputnik, Komsomolskaya Pravda, Govoritmoskva.ru, apoi preluata în media prorusă din Republica Moldova, tradusă și preluată în media din România. Narațiunea Occidentului care caută să destabilizeze și să controleze statele din fostul spațiu sovietic prin revoluții colorate sau tentative de fraudare a alegerilor nu este nouă în regiune, fiind una dintre temele favorite ale Kremlinului. (O altă narațiune centrală a dezinformării propagate de Kremlin, regăsită preganant în Republica Moldova zilele acestea este aceea că societatea civilă din Republica Moldova este în solda Occidentului.) Ce este nou însă este localizarea precisă, teritorială, a acestor acuzații. Obiectivele, arată Mădălin Necșuțu, sunt combaterea, din timp, a oricăror posibile proteste generate de eventuale fraude în alegeri sau de un vot excesiv în Transnistria și mobilizarea simpatizanților proruși și stataliștii, ambele categorii cu viziuni anti-occidentale. De ce? Pentru că, în contextul campaniei electorale de la Chișinău, au fost ridicate semne de întrebare cu privire la o posibilă tentativă de fraudare a rezultatului cu ajutorul alegătorilor din Transnistria, în condițiile în care regiunea separatistă este ferm pro-rusă, la fel ca și președintele Igor Dodon. De altfel, și cu ocazia unor scrutine anterioare, atât în 2016 cât și în 2019, au existat suspiciuni cu privire la transnistreni, aduși cu autobuzul să voteze. În condițiile în care regiunea este separată de 3 decenii de Republica Moldova, iar acea parte a populației care s-a arătat interesată de apartenența la aceasta, procesul politic de peste Prut a fost întotdeauna ținta autorităților separatiste care au încercat să pună piedici oricăror manifestări care sugerează apartenența la Chișinău.

O altă narațiune falsă promovată intens săptămâna trecută chiar de Procuratura Generală a Republicii Moldova este aceea că regimul Dodon se luptă cu sistemul oligarhic și caută să recupereze averea poporului. Aflăm că bunurile oligarhului-fugar Vladimir Plahotniuc vor fi sechestrate în Elveția, Franța și România, ca urmare a eforturilor procurorilor moldoveni. Informația au fost preluată și amplificată inclusiv de presa mainstream din Republica Moldova și România, pentru a-l ajuta pe Igor Dodon să se prezinte că luptător împotriva corupției. Cătălin Gomboș arată că procuratura unei țări nu poate afirma că bunurile din alte țări „vor fi puse sub sechestru” în lipsa unor înțelegeri și a unor proceduri judiciare conform legislației țărilor respective, cu atât mai mult în cazuri unde statul de drept este funcțional iar justiția este independentă. Chiar și în Republica Moldova, sechestrul este decis de o instanță de judecată, nu de procuratură; instanța de judecată respectivă nu are însă jurisdicție și în afara Republicii Moldova, așa că îi este imposibil să impună vreun sechestru. De fapt, nicio instituție sau persoană din Republica Moldova nu poate impune sechestrul unor bunuri în România, Franța sau Elveția. Obiectivele știrii false sunt acelea ca Igor Dodon să preia imaginea de adversar al lui Vladimir Plahotniuc, care face, nu doar declamă, și atragerea electoratului anti-corupție.

Tot din presa afiliată puterii am mai aflat că PSRM lucrează în folosul țării, prosperitatea moldovenilor fiind unul din  obiectivele sale principale. „Comparativ cu principalii parteneri comercial-economice din Europa de Est, ţara noastră are printre cele mai bune perspective de creştere în 2021”, au transmis posturile TV care ar fi afiliate actualei guvernări socialiste – NTVPrimul în MoldovaAccent TV. Aceeași știre a fost preluată și de site-uri care, de asemenea, sunt considerate că fiind apropiate de PSRM și Igor Dodon, precum breakingnews.md și abcnews.md. Presa afiliată PSRM a organizat o adevărată campanie bazată pe o știre dintr-un raport al Băncii Mondiale, conform căruia Republica Moldova va înregistra o creștere economică de 3,5% în 2021. Știrea nu menționează însă că, în schimb, BM preconizează o scădere de 5,2% a economiei în anul curent, astfel încât în 2021 Moldova nu va ajunge nici la nivelul anului 2019. Nu este pentru prima dată când în Republica Moldova se jonglează cu cifre în interesul guvernării. Cornel Ciobanu a demontat această știre falsă, arătând că informațiile din raport sunt prezentate selectiv, astfel încât să favorizeze guvernarea și că nu e prima dată când politicienii din Republica Moldova au fost acuzați că jonglează cu cifrele.

Prietenul la nevoie se cunoaște! Este, evident, cazul Rusiei, care ajută Republica Moldova oriunde este nevoie – chiar și la deszăpezire, în iarna care o să urmeze. Primul în Moldova arată că „cele cinci autospeciale de auto-deszăpezire au fost aduse în Chișinău, după ce Federația Rusă le-a oferit cadou municipalității”. Mădălin Necșuțu arată că autospecialele nu numai că nu ar fi fost făcute cadou, dar primarul Ion Ceban ar fi plătit pe cele acestea cca 380.000 de euro, iar în Rusia ar fi costat cca 235.000 de euro. Primarul PSRM, Ion Ceban, este unul dintre cei mai puternici sprijinitori ai președintelui Igor Dodon. În lunile premergătoare alegerilor el a demarat o serie de acțiuni de imagine, precum schimbarea dalelor de pe trotuare, plantări de copaci și alte acțiuni în Chișinău. Dodon a participat la toate aceste evenimente de imagine.

În fine, Mariana Vasilache scrie despre simbolurile care țin în viață trecutul sovietic al Moldovei. La 30 de ani de la prăbușirea URSS, monumentele ridicate pentru a sărbători eroii și mitologia acesteia continuă să marcheze spațiul urban din Republica Moldova. Aceste monumente au un dublu scop: țin Moldova ancorată în trecutul sovietic și mobilizează forțele pro-ruse, nostalgice, suveraniste. Eroii sovietici continuă să privească cu încredere spre viitorul luminos și să le amintească trecătorilor de vremurile glorioase de-altădată.

Marian Voicu

Demagog este un proiect al Alianței Internaționale a Jurnaliștilor Români – Fake news, dezinformare, kompromat și discurs instigator la ură în campania electorală pentru alegerile prezidențiale din Republica Moldova.

Un proiect susținut de Ambasada Canadei în România, Bulgaria și Republica Moldova.